Locul din România, unde legendele s-au îmbinat cu tradițiile. Sub stâncile uriașe, ar sta îngropate comori încă de pe vremea lui Petru Rareş

România are potenţial turistic fenomenal: peste 200 de staţiuni împânzesc ţara, dar unele sunt de interes doar cu numele. Puţine zone se ridică la înălţime şi merită date exemplu, iar în top este Bucovina. Doar în judeţul Suceava sunt 25 de staţiuni de interes local sau naţional, mai multe decât în Constanţa şi Braşov la un loc. Mergem astăzi în Câmpulung Moldovenesc şi în Rarău, o zonă a legendelor şi a tradiţiilor. 

• Nouă metodă de fraudă când facem cumpărături online. Cine e în spatele schemei cu magazine-fantomă

Bucovina. Aici, timpul trece mai lin, zilele sunt mai lungi şi graiul - mai dulce. La fel ca acum 44 de ani, când au fost filmate aceste imagini.

Costel Ungurașu, proprietar pensiune: Legenda spune că pe această minunată coastă Dragoş Vodă a început formarea statului feudal Moldova, de aici începe practic formarea noastră ca naţiune.

Locul din România, unde legendele s-au îmbinat cu tradițiile

De la poalele Rarăului, până sus, la Pietrele Doamnei, zona e încărcată de legende. Se spune că în munţii aceştia încă sunt pustnici care trăiesc în peşteri, departe de lume. Şi că în vârf există un punct energetic vindecător. Iar sub stâncile uriaşe, ar sta îngropate comori încă de pe vremea lui Petru Rareş, din timpul unei invazii tătare.

Petru Gabriel Negrea, administrator: În momentul atacului, doamnele erau mama lui și soția lui. Se rugau şi Dumnezeu a împins muntele la vale şi a acoperit şi duşmanul, adică tătarii, şi tezaurul Moldovei.

Angela Bertea, reporter Observator: La zeci de ani distanţă, masivul Rarău atrage anual zeci de mii de turişti.

Turiști: - Venim din Botoşani, în luna de miere, tocmai am avut nunta.

- E un aer diferit, cum am intrat în Romania te simti în largul tău. Eu, cum trec graniţa, nu stiu te simti acasă. Nu conteaza campie, munte, deal.

Ce contează, de fapt, e spiritul locului şi mai ales al oamenilor care nu lasă trecutul să devină ruină. Cum ar fi aici.

Astăzi, hotelul se află în renovare, pentru a treia oară în ultimii 10 ani. Dintr-un motiv simplu, ne explică administratorul.

Petru Gabriel Negrea, administrator: Condiţiile de la cota 1600 sunt vitrege. Dacă nu am întreţine, ar arăta prost clădirea, imaginea clădirii şi imaginea mea. Pentru a mulţumi oaspeţii care vin în zonă, trebuie să investim tot timpul.

La fel au gândit şi cei care au salvat fosta bază a Biroului de Turism pentru Tineret - unde existau cândva spaţii de agrement, cu discotecă şi două hoteluri. Doar unul au reuşit să salveze. Lăsat în paragină după revoluţie, locul a revenit la viaţă şi mii de copii din toată ţara vin în tabără aici.

Mădălin Ștefănescu: Acum 6 ani de zile am venit în Bucovina şi uşor-uşor, piatră cu piatră, am refăcut tot ce era de refăcut. Pregătim un basm tematic, sper să-l terminăm anul acesta, cu tema Basme Româneşti.

Investiţii de milioane de euro, fonduri europene şi strategii pe termen lung. Aşa se dezvoltă o zonă turistică. Aşa renaşte şi Câmpulung Moldovenesc, o staţiune de interes naţional care atrage de câţiva ani turişti şi vara, şi iarna.

Mihăiță Negură, primar Câmpulung Moldovenesc: Dacă luăm din sezonul de iarnă, avem o pârtie de 2,8 km lungime. o investiţie de 15 milioane de euro, bani dirijaţi prin ministerul turismului, inaugurat în 2019.

Dintr-un oraş cândva industrial, Câmpulung Moldovenesc a devenit o destinaţie care pare să le aibă pe toate: festivaluri de film, de tradiţii, competiţii de raliu. În plan mai e un centru spa şi o tiroliană de 3 kilometri, cea mai lungă din România. De aici, turiştii pot vizita faimoasele mănăstiri ale Bucovinei, iar în oraş e un muzeu unic în ţară, cu 15.000 de obiecte tradiţionale din lemn.

Mihai Botezat, muzeograf la Muzeul Arta Lemnului: Noi vă prezentăm acum o expoziţie permanentă prin care lemnul îşi spune povestea sa, un drum al lemnului de la copacul din pădure, până la obiectele pe care omul le-a realizat pentru a-şi susţine viaţa, de la lingură, până la casă.

Angela Bertea, reporter Observator: În acest muzeu, puteţi descoperi acest car, cu o vechime de peste 400 de ani. cu ajutorul lui, localnicii făceau troc. Transportau lemn şi aduceau vin.

Lucruri mai sunt de făcut în oraş. Un hotel-simbol e de aproape un deceniu închis şi e în şantier. Restul clădirilor vechi au fost rând pe rând reabilitate.

Mihăiță Negură, primar Câmpulung Moldovenesc: Dar cum s-au reabilitat? Prin aplicarea a 500% supraimpozitare. pentru ca nimeni nu vrea sa facă dacă nu e impus de autoritatea locală.

Aşa atragi şi turişti, şi investitori. Pensiunile se înmulţesc de la un an la altul în zonă.

Costel Ungurașu, proprietar pensiune:Această investiţie este din truda familiei, toţi am pus osul la treabă şi am făcut ceva care să rămână nepoţilor, nepoţilor noştri. Având în vedere că aici sunt oameni cu inimă bună, vrem să vină oameni cu inimă bună la noi. Şi să plece vindecaţi sufleteşte.

Mihaela Axante, inspector centrul de informare turistică: Avem 72 de unităţi de cazare clasificate, care însumează aprox 1.600 de locuri de cazare. Preţurile încep de la 150 de lei camera cu mic dejun inclus, până la 400 pe noapte.

România are peste 200 de staţiuni de interes local sau naţional. Mai mult de 10% se află în judeţul Suceava. 25 de localităţi au fost declarate staţiuni de interes naţional sau local, mai multe decât în oricare alt judeţ al ţării.