Video Stațiunea de pe litoral, între gloria de altădată și decăderea din prezent. Spiritul celor care încă mai vin aici a rămas însă mereu tânăr

E vârf de sezon şi, de câţiva ani, aceasta e imaginea cu care ne-a obişnuit Costineştiul. Un loc iubit de unii, blamat de alţii, în veşnică schimbare şi totuşi mereu plin. Nu e doar o staţiune. E o întreagă lume, în care au încăput generaţii după generaţii, fiecare cu amintirile ei şi stilurile atât de diverse: de la trapanelele de astăzi, la hipioţii de altădată.

Stațiunea de pe litoral, între gloria de altădată și decăderea din prezent

Imagini arhivă: Vechea tabără albastră este astăzi o staţiune înfloritoare unde anual aproape 60.000 din ţară şi de peste hotare îşi petrec concediul sau vacanţa.

Vezi și

George Ghemuș, localnic: Prima dată, pe plajă, în afară de turişti veneau rockerii. După aceea au venit hippie, cei cu părul lung, la fel. Se distrau. După aceea, în 1978, a venit Semnal M, care s-au lansat la Tineretului, o frumuseţe.

Imagini arhivă: La Vox Maris te poţi răcori cu un pahar de Pepsi sau te poţi încălzi în muzica discotecii, unde formula sin pătrat de x plus cos pătrat de x egal 1, născută din mişcările sinuoase ale dansului, se poate modifica în egal 2.

George Ghemuș, localnic: La Disco Ring era o frumuseţe, muzică. Petrecerile erau extraordinare, familii, se puneau mese-mese, se cânta, se distrau. Era o distracţie adevărată. Costineştiul a fost staţiune internaţională! Din toată lumea veneau studenţi şi turişti.

George Ghemuş s-a născut şi a crescut în Schitu, satul în jurul căruia s-a ridicat staţiunea Costineşti. A fost salvamar şi era aici şi când a fost ridicat Obeliscul, loc de întâlnire al tuturor, şi când din mare s-a născut o legendă.

George Ghemuș, localnic: În 1968-69, în iarna anului eram clasa a cincea şi a venit un coleg: Bă, a eşuat un vapor la Costineşti. Era o ceaţă foarte densă. S-au spart nişte containere cu portocale. Era marea la mal galbenă de portocale. Aduna lumea portocale de pe malul mării. Cu sacoşe, cu orice.

Cum arată azi inima celebrei nave? V-am arătat alături de un scafandru profesionist.

Andreea Filip, reporter Observator: Epava, cel mai cunoscut simbol al Costineştiului, dispare încet, dar sigur în apele mării. Nava s-a rupt în două, iar partea din spate a început să se scufunde. De 55 de ani, când a eşuat în dreptul staţiunii Costineşti, nimeni nu face nimic. Nici măcar să o conserve.

Teoretic, epava aparţine statului, dar autorităţile îşi pasează responsabilitatea de la una la alta. Şi astfel, Evanghelia devine, încă o dată, simbolul Costineştiului şi al decăderii sale din ultimii 30 de ani. Pentru că rugina şi nepăsarea nu distrug doar nava din mare, ci tot ce avea mai frumos staţiunea.

Andreea Filip, reporter Observator: Există în Costineşti zone care par încremenite în timp, unde statul român nu a mai investit. Iar lucrul acesta se vede. Altă dată pline de turişti, unităţile de cazare cum sunt acestea sunt în paragină.

Turist: La noi în România nu se investeşte în turismul românesc deloc, deloc! De când mă ştiu eu, Costineştiul aşa a fost, nu s-a schimbat nimic la el, nimic.

După 90, în Costineşti s-a construit mult şi haotic, în goana după profit. În timp ce faleza şi plaja au rămas la mila naturii. Sunt zone unde nisipul nu mai există, iar turiştii fac plajă la umbra pilonilor ruginiţi, care susţin ce a mai rămas din coasta surpată.

Reporter-turiști: Şi nu vă e teamă că are putea să cadă schelele, betoanele astea?

- Puţin.

Primarul recunoaşte deschis.

Primar-reporter: Aţi văzut, n-au unde să se aşeze, în momentul respectiv nu au unde să se aşeze pe plajă! Cel mai curând vom avea extinderea începând cu anul viitor din toamnă. Cel mai devreme în 2025 ne vom bucura de plaja extinsă la Costineşti.

- De ce nu a fost inclusă în primul proiect?

- Nu vreau să acuz pe nimeni. a fost o chestie de organizare, de licitaţie.

Şi totuşi, pe cât de mult a îmbătrânit Costineştiul, pe atât de tânăr a rămas spiritul celor care îl iubesc.

Reporter-turist: Ce-ţi place ţie la Costineşti?

- Mâinile în aeeeer!

Distracţia e încă la ea acasă în Costineşti. De la festivalurile care aduc aici zeci de mii de turişti, până la tinerii care încep petrecerile încă din tren şi le continuă pe peron.

Reporter-turiști: - Cum era pe vremuri la Costineşti?

- Aşa. Mai zăpăceală.

- Credeţi că Costineştiul va redeveni ce a fost?

- Noi sperăm că tineretul care vine acum din urmă să-l readucă la viaţă. Noi suntem generaţia aia care să schimbe ceva. Dar cred că da, avem potenţial.

George Ghemuș, localnic: Va rămâne şi a fost şi va fi. Costineşti!

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰