Românul care și-a făcut curte pe jumătate de bandă, în Cluj. De ce autoritățile nu îi mai pot face nimic

Florești, cea mai mare și bogată comună din țară. Locuințele costă zeci sau sute de mii de euro, dar condițiile sunt ca la sat. Foarte multe străzi nu au trotuare deloc şi în multe locuri au fost făcute ulterior cât să fie bifate, așa că localnicii circulă ca pe uliță, pe lângă mașini. Asta în condițiile în care în fiecare dimineaţă mii de autoturisme se revarsă spre Cluj-Napoca. Erorile de urbanism sunt atât de mari, că se văd din satelit. Un material din seria Coșmar Residence. 

• Cum şi-a falsificat un senator POT CV-ul: Paul Pintea are doar 10 clase, calificarea zidar și studii la "academia matrimonială"

Au ales preţul mai mic pentru un apartament mai mare, dar s-au trezit într-un cartier rezidenţial care arată mai mult a sat. Este povestea zecilor de mii de oameni care au cumpărat locuinţe la Floreşti, cea mai mare comună din ţară, devenită un cartier al metropolei Cluj-Napoca. Acum îşi pierd visele în ore lungi petrecute în trafic şi într-un haos de betoane.

Coșmar Residence: Curte pe jumătate de stradă în Florești. Așa vrea proprietarul

L-am urcat în maşină pe cel care a semnat autorizaţiile de construire din Floreşti între 2012 şi 2020. L-am întrebat ce e cu curtea care ocupă jumătate de bandă. "Aici e un proprietar care şi-a cadastrat terenul înainte de dezvoltare şi nicicum nu a vrut să îşi retragă gardul pe aliniamentul actualei străzi", a declarat Horia Sulea, fost primar în Floreşti. În centrul comunei, te-ai aştepta ca lucrurile să arate mai bine. Printre macarale, betoniere şi zgomot de picamere, floreştenii îşi fac plimbarea de după-amiază.

Nu puţine sunt străzile din Floreşti care îţi reamintesc că locuieşti la sat, pentru că nu au văzut niciodată o lopată de asfalt. Cele mai multe au rămas în proprietatea dezvoltatorului şi după vânzarea apartamentelor, astfel că nimeni nu s-a mai ocupat de amenajarea acestora. Şi, pentru că tot vorbim de sat, aici la umbra blocurilor... câteva găini... Sunt găinile Ecaterinei, care a moştenit casa de la părinţii ei. Dintr-o gospodărie aproape izolată pe un teren agricol, a ajuns una... izolată între blocuri.  

În ultimii 2 ani, numărul autorizaţiilor de construire eliberate în Floreşti s-a redus la jumătate

"Practic nu avem infrastructură, nu avem drumuri, nu avem canalizare funcţională. Suntem îngrămădiţi aici. Credeam că lucrurile or să meargă spre bine, dar merg înspre rău", a declarat Daniel Meze, proprietar. Că e rău la Floreşti o ştiu şi autorităţile din Capitală. "Un exemplu de ne-bună practică este Floreşti-Cluj, de exemplu. Care nu seamănă nimic cu nimic", a declarat Paul Racoviţă, inspector general ISC. Aşa arătau, în 1980, planurile de dezvoltare ale Floreștiului. Clădiri la mare distanţă una de alta, locuri de joacă, grădini, o şcoală, o bibliotecă.

"În momentul exploziei demografice nu s-a ţinut cont de reguli clare pentru momentul acela, iar ulterior regulile nu prea au mai existat şi atunci au apărut aceste sincope, aceste discrepanţe,…aici puteai ceva, acolo altceva… şi a apărut această prostie urbanistică", a declarat Bogdan Pivariu, primar Floreşti.

I-am cerut explicaţii fostului edil. Ne-a condus într-unul dintre puţinele complexuri de blocuri în care legea a fost respectată. "Un proiect aprobat a intrat în circuitul civil, eşti obligat să-l respecţi", a declarat Horia Sulea, fost primar în Floreşti. Astazi, lucrurile stau diferit, promite actuala administraţie. Se încearcă repararea a ceea ce s-a făcut greşit, dar nimeni nu garantează că este posibil. În ultimii 2 ani, numărul autorizaţiilor de construire eliberate în Floreşti s-a redus la jumătate.