Stațiunea din inima Orientalilor, unde cândva se făceau rezervări cu un an înainte, învață să renască din propria cenușă. "Speranţa moare ultima!"

Să mergi la tratament la Slănic Moldova era, în ultimele decenii ale secolului al 19-lea, un lux - nu oricine îşi permitea un concediu aici. Medici renumiţi din Europa îşi mutaseră cabinetele în staţiune, atraşi de apele tămăduitoare unice, inclusiv un izvor de apă şi foc, plin de gaz care arde. După Revoluţie, privatizările aproape că au pecetluit soarta Slănicului. De vreo doi ani încoace, se întrevede, în sfârşit, o rază de speranţă. 

• EDIŢIE SPECIALĂ Observator. Primele EXIT POLL-uri ale Alegerilor Prezidenţiale, ora 21:00, LIVE la Antena 1
• COMPARAŢIE. Prezenţa la vot pe ore în primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2014, 2019 şi 2024

"Aflat în nord-estul României, la 18 kilometri de Târgu Ocna şi la 580 de metri altitudine deasupra nivelului mării, orașul se bucură de un climat temperat". 

Așa era prezentată Stațiunea Slănic Moldova într-un documentar făcut de studiourile Sahia Film în 1973, la cererea Oficiului Naţional pentru Turism, care îşi dorea să atragă mai mulţi turişti germani. Din ce era odată, nu a mai rămas mare lucru. Frumusețea locului este aceeași, aerul e la fel de curat, apele minerale - la fel de sănătoase. Turiștii, însă, şi-au pierdut interesul pentru stațiunea din inima Orientalilor. O plimbare rapidă prin micul orăşel te lămureşte de ce.

Renaște din propria cenușă

Iată clădirea filmată la 1973. Şi iat-o şi jumătate de secol mai târziu.

Clara Mihociu, reporter Observator: E închis şi stricată până şi clanţa. Scrie aici "complexul balnear nu funcţionează". Este în conservare. greu de spus că e în conservare, ţinând cont că la cea mai mică atingere cad lucruri.

Complexul Balnear aflat chiar în centrul staţiunii era cândva magnet pentru turişti. A fost primul din Estul Europei şi era atât de popular încât cei care doreau o cură de sănătate aici se treceau pe liste de aşteptare şi îşi făceau rezervări cu un an înainte. Azi, însă.

Clara Mihociu, reporter Observator: Avem aici Complexul Balnear Racoviţă, 52 de camere în care puteau fi cazaţi pacienţii, 12 apartamente şi, cel mai important, 32 de săli de tratamente. Acum vedem doar un afiş mare care anunţă că din nou complexul este scos la vânzare. S-au schimbat de mai multe ori proprietarii însă nici unul nu a investit nimic pentru a reînvia inima staţiunii.

Aceeași soartă au avut-o, rând pe rând, mai toate obiectivele care atrăgeau turiștii în zonă.

Gheorghe Baciu, primar Slănic Moldova: Privatizarea a adus şi proprietari care nu au înţeles ce înseamnă managementul turistic. Stațiunile s-au privatizat la pachet. 18 hoteluri din Slănic le-a cumpărat o singură entitate şi dacă acea societate a făcut management rău, normal ca staţiunea s-a dus la vale.

Încă în picioare, dar tot cu lacătul pe uşă este și Cazinoul din Slanic. A fost primul din țară. Şi principalul obiectiv turistic al zonei, pentru cei care veneau aici nu doar pentru apele minerale ci și pentru distracție.

Gheorghe Baciu, primar Slănic Moldova: Vom expropria pe cauză de utilitate publică această clădire. Or să funcţioneze, în primul rând, cinematograf, teatru, să avem sală pentru evenimente, pentru cultură, pentru promovare, o să avem şi spaţiu cu suveniruri şi alte librării

Slănicul şi-a trăit anii de glorie între cele două mari războaie. 30.000 de turiști îl vizitau pe-atunci în fiecare sezon. Până în anii '80, încă era printre staţiunile preferate ale românilor. După revoluție, însă, lucrurile s-au schimbat. Rodica și Pavel Avădanei, proprietarii primei pensiuni deschise în zonă încă nu au uitat zilele de glorie ale Slănicului.

Rodica și Pavel Avadanei: La noi, aici, era rând la poartă înainte şi chiar după Ceauşescu, în '90, '91, '92, veneau mulţi aici şi Strigau "bă, aveţi camere?" Şi striga lumea la poartă. Nu găseau camere, aşa de aglomerat era. în staţiune

De doi ani, Rodica şi Pavel şi-au închis afacerea. Nu le mai trecea mai nimeni pragul.

După decenii în care nepăsarea și-a lăsat adânc amprenta asupra stațiunii, lucrurile încep ușor-ușor să se îndrepte. Administraţia locală pare să fi înțeles că singura cale de a resuscita turismul este să valorifice la maximum izvoarele cu ape tămăduitoare.

Clara Mihociu, reporter Observator: Apele minerale au fost cele care au făcut din stațiunea Slănic Moldova una de interes național. Din păcate, însă, după ce s-au făcut privatizările după revoluție, până și izvoarele au ajuns să fie lăsate în paragină. Până în urmă cu doi ani nici măcar nu exista acces la acestea. Au fost recuperate după 26 de ani și 6 ani de lupte în instanță de către primărie, au fost reamenajate și deschise din nou publicului, de altfel s-au făcut și mai multe investiții pentru acestea

Gheorghe Baciu, primar Slanic Moldova: Niciodată izvoarele nu vor fi cu cartele cu plată.

Turiști: Pentru prima dată la Slănic. Izvoarele am vrut să le vedem, cascada şi mai avem de vizitat.

- Am stat două săptămâni, ne simţim foarte bine. Super, faţă de cum am venit.

- Acum e un oraş trist, aproape pustiu.

Cu pași mici încep să apară și primele progrese, dar și planuri de viitor pentru redresarea zonei.

Gheorghe Baciu, primar Slanic Moldova: Toată promovarea noastră este sub cod qr. Avem şi enciclopedie, prima a unei staţiuni balneare din România. În mai se deschide încă un spital cu 34 de paturi de recuperare.

Turistă: Speranţa moare ultima!