Antena Meniu Search
x
LIVE

Video Fosta "perlă" balneară a țării, o ruină între gunoaie. Cum arată acum stațiunea Buziaș, odinioară admirată de Împăratul Franz Joseph

Rugină, lemn putrezit, gunoaie cât vezi cu ochii. Uşi ferecate cu lacăte, geamuri sparte, pereți căzuți, acoperișuri prăbuşite. Paragină. Aşa arată azi "staţiunea de interes naţional" Buziaş din Timiş, după trei decenii de nepăsare. Unde statul eşuează, banii europeni salvează. Autorităţile locale încearcă, timid, să redea strălucirea perlei turismului balnear. 

De Iulia Pop la 23.01.2023, 20:17
Vezi și

Singurul "turist" cazat azi în Vila Imperială din Buziaș este un... cățel. Ridicată la 1895, construcția este o ruină. Altă ruină la dreapta clădirii, încă una la stânga ei. 

Iulia Pop, reporter Observator: În Buziaş trebuie să ai mare grijă pe unde mergi, pentru că dacă te abaţi de la aleile principale dai peste aşa ceva şi este un pericol practic la tot pasul. Iar priveliştea asta este, o paragină de la un capăt la altul. 

Buziaș, pe vremuri una dintre cele mai apreciate stațiuni balneare

Atestat şi omologat de Organizația Mondială a Sănătății pentru recuperare prin factori naturali de cură încă din 1819, Buziaşul a ajuns în scurt timp una dintre cele mai cunoscute stațiuni cu apă minerală din Europa. Cocheta aşezare avea hoteluri, băi, restaurante, chiar şi un casino. Era admirată deseori de Împărăteasa Sissi, căreia Împăratul Franz Joseph i-a construit o colonadă de lemn în stil neogotic. Dantelăria din lemn e şi azi în picioare pentru că un milion de euro au fost investiţi în reabilitarea ei.

Pe acelaşi subiect

Iulia Pop, reporter Observator: Suntem pe cea mai lungă colonadă din Europa. Are 533 de metri şi le depăşeşte pe mult mai celebrele şi mai bine promovatele de la Karlovy Vary şi Baden Baden. Buziaşul nu e un eşec definitiv. Are şanse să renască şi nu pentru că statul şi-ar fi reamintit brusc de ceea ce era odată perla staţiunilor balneare din România ci pentru că banii europeni şi investiţiile private sunt cura de tratament, unul intensiv, de care are nevoie locul acesta. 

Aerul elegant şi boem al Buziaşului a dispărut. Azi, micul oraş mai trăieşte doar din renume

Sorin Munteanu, primar Buziaş: Turismul important pe care îl avem este cel pentru sănătate, turismul de sănătate, staţiunea Buziaş fiind o staţiune de interes naţional, recunoscută prin apele minerale carbogazoase pentru boli cardiovasculare.

70% dintre turiştii care mai ajung în Buziaş sunt seniori cu bilete de tratament luate prin Casa Naţională de Pensii. 

Sorin Munteanu, primar Buziaş: Practic tot ce vedem în jurul nostru, Toate clădirile din jurul nostru sunt ruine. Pentru că la nivel naţional nu a existat, şi o spun cu toată convingerea, nu a existat un interes pentru ceea ce a însemnat dezvoltarea turismului în România. Este problema Legii Retrocedării. Nerezolvând această problemă, trenând atâţia ani, am rămas cu aceste clădiri care au fost în procese, s-au aflat în procese continue şi în găsirea, să spunem, a proprietarilor.    

Pe aleile parcului, numărăm bijuteriile părăsite. 

Reporter: Ce avem aici, domnule primar? 

Sorin Munteanu, primar Buziaş: Deci aici avem clădirea Cazinoului, Clădirea Cazinoului vechi şi zona de promenadă a parcului, care face legătura între ştrand şi Baia 2. Adică face legătura între un ştrand închis şi o baie care este în paragină. 

Baia 2 a intrat cu greu în posesia autorităţilor locale, abia în decembrie anul trecut.

Iulia Pop, reporter Observator: Toate clădirile fostelor băi, monumente arhitectonice valoroase, sunt aşa cum le vedeţi de mai bine de 30 de ani. Într-o continuă degradare. Înăuntru e plin de gunoaie şi un real focar de infecţie. În epoca de glorie a turismului de masă, în anii '70-'80, aici erau 46 de cabine cu căzi şi două bazine cu apă minerală încălzită. Cu fondurile comunitare, locul ăsta are şanse să se transforme într-un muzeu.

Fondurile europene, singura speranță pentru stațiunea Buziaș

De fapt, cu bani europeni a început deja marea schimbare la față a Buziaşului. Pentru parcul dendrologic din inima staţiunii, întins pe 24 de hectare, s-au atras 5 milioane de euro. S-au refăcut aleile, s-a introdus un sistem performant de iluminat. E gata în proporţie de 80%.

Sorin Munteanu, primar Buziaş: Când statul eşuează, banii europeni salvează, cel puţin aici... 

Numai banii europeni, pentru că altfel nu ne-am fi descurcat şi vorbim, ca bani, de peste 20 de milioane de euro. Şansa Buziaşului este să finalizăm aceste proiecte pe care le avem deja în derulare. Am început, să spun aşa, pas cu pas să recuperăm din patrimoniul localităţii clădirile pe care le considerăm importante. Şi aici mă refer la Baia 2, la fostul Cazino, pentru care suntem în tratative şi ne-am depus dreptul de preempţiune şi chiar asupra ştrandului.

În timp ce Baia 2 va deveni muzeu, pentru casinou sunt planuri să se transforme în centru cultural. Cândva pe mesele tuturor, apa minerală Buziaş e şi ea azi doar o amintire. O comoară prăfuită şi ignorată vreme de 3 decenii. 

Iulia Pop, reporter Observator: Sonda S1 Buziaş, zonă de protecţie sanitară cu regim sever. Acces permis numai personalului autorizat. Dar dincolo de gard...  

Dincolo de gard, Dumnezeu cu mila. În Buziaş sunt 3 hoteluri mari. Unul închis din 2020, care va fi modernizat, și încă două, de 3 şi 4 stele, pustii acum, căci sezonul se deschide abia în martie. Sunt, în total, 185 de camere, iar gradul mediu de ocupare nu depăşeşte 60%. 

Leontin Gheorghe, directorul Statiunii Buziaș: Ne aflăm în zona de hidroterapie, unde se fac procedurile de tratament cu apă carbogazoasă. Această zonă va fi extinsă, în sensul că se măreşte capabilitatea, posibilitatea de a putea să facă, într-o zi, 250 de turişti aceste proceduri. 

Centrul de tratament a fost modernizat, iar de anul trecut aici funcționeaza şi o salină. Haloterapia a apărut la sugestia turiştilor. Zona mofetelor a fost şi ea refăcută. 

Şi dacă tot are atâtea bogăţii în subsol, ce i-a lipsit, totuşi, Buziaşului?

Leontin Gheorghe, directorul Statiunii Buziaș: Aş putea spune că Buziaşului i-a lipsit, multă vreme, O politică investiţională şi o comunicare foarte bună între operatorii economici şi administraţie. Este în acte staţiune de interes naţional şi a fost tratată cu dezinteres. Ce este de apreciat este că se schimbă lucrurile. Şi aici e bine să amintim inclusiv Drumul Vinului, pentru că Buziaşul este cunoscut şi pentru generoasele podgorii şi crame care există în oraşul Buziaş. Buziaşul înseamnă o istorie, în primul rând. Şi înseamnă o istorie de 200 de ani să spunem uşor prăfuită, dar, cum observaţi, încercăm să o ştergem de praf şi să fim pe fiecare zi mai buni. 

Am discutat cu ministrul Turismului soarta staţiunilor balneare. Am aflat că există fonduri şi există şi planuri pentru revigorarea turismului de sănătate. 

Constantin-Daniel Cadariu, ministrul Antreprenoriatului şi Turismului: Deci dacă s-a putut în aceste cazuri, ar fi trebuit să se poată în toate celelalte cazuri. Ăsta e motivul pentru care apreciez că lipsa de preocupare e principala cauză pentru care acele staţiuni arată şi acum, la 30 de ani de la Revoluţie, cum arată.

Vom afla care sunt soluţiile ministerului, pe larg, săptămâna viitoare, în seria Staţiuni de Dezinteres Naţional. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News!

Observator » Exclusiv Observator » Fosta "perlă" balneară a țării, o ruină între gunoaie. Cum arată acum stațiunea Buziaș, odinioară admirată de Împăratul Franz Joseph

Breaking news

Alexandru Pițurcă și directorul ROMARM sunt liberi. Judecătorii au respins cererea de arestare făcută...

Alexandru Pițurcă și directorul ROMARM sunt liberi. Judecătorii au respins cererea de arestare făcută de DNA