Activiștii sud-coreeni au trimis zece baloane spre Coreea de Nord, deşi practica este interzisă prin lege. Ce se afla în ele

Transfugi nord-coreeni au încălcat săptămâna aceasta, în două rânduri, o interdicţie de a trimite în Coreea de Nord manifeste de propagandă împotriva Phenianului, relatează AFP.

• Alege ce urmează! Tu eşti liderul! Marcel Ciolacu, candidatul PSD la alegeri, faţă în faţă cu Alessandra Stoicescu de la ora 19:30, la Antena 1
• Alegeri prezidențiale 2024 LIVE TEXT. A început votul în diaspora. Primii români au votat în Noua Zeelandă

• Această practică este folosită de mult timp de către actvişti din Sud cu scopul de a denunţa regimul lu Kim Jong-un.

Aceste trimiteri de baloane, prin Zona Demilitarizată (DMZ), care împarte peninsula coreeană, sunt primele după adoptarea, în decembrie, de către Parlamentul sud-coreean a unei legi care interzice această practică.

Grupul ”a trimis 500.000 de manifeste, 500 de cărţi şi 5.000 de dolari în numerar” cu zece baloane, în două lansări, în apropierea DMZ, la 25 şi 29 aprilie”, a anunţat preşedintele ”Combatanţilor pentru o Coree de Nord Liberă” Park Sang-hak, care a organizat operaţiunile.

Aceste manifeste, trimise cu baloane sau cu plute mici pe râuri, prin DMZ, sunt folosite de mult timp de către actviştii din Sud cu scopul de a denunţa regimul lu Kim Jong-un şi de a transmite mesaje nord-coreenilor, un lucru care înfurie Phenianul, care nu a pierdut anul trecut ocazia de a le critica în mod violent şi care a suspendat planul unui Birou de Legătură la frontieră

Parlamentul sud-creean a adoptat rapid o lege care interzice trimiterea de manifeste sau dispozitive de stocare de date de tip USB - o soluţie privilegiată în trimiterea unor informaţii din afara ţării unui stat aprope complet izolat de lume.

Sancțiuni pentru cei care încalcă legea

Contravenienţii riscă până la trei ani de închisoare sau o amendă în valoare de 30 de milioane de woni (aproximativ 22.300 de euro).

Această lege a trezit îngrijorări cu privire la libertatea de exprimare, iar Statele Unite - un aliat al Coreei de Sud - au subliniat că legea ridică ”o problemă importantă în domeniul drepturilor omului”, într-un raport anual publicat în martie.

Nord-coreeni ”au dreptul să afle adevărul, chiar dacă drepturile lor ale omului sunt călcate în picioare de către regimul” lui Kim Jong-un, a subliniat Park Sang-hak, care denunţă această lege-”căluş” sud-coreeană.

Cele două state vecine au convenit să înceteze acest schimb de propagandă - inclusiv la portavoci puternice - în cadrul unui prim summit între preşedintele sud-coreean Moon Jae-in şi Kim Jong Un, în 2018.

Activişti din Sud, conduşi în principal de transfugi nord-coreeni, îşi continuă însă neabătut activiăţile în apropiere de frontieră.

Ministerul Unificării de la Seul, însărcinat cu relaţiile intercoreene, a subliniat că această lege ”vizează să asigure securitatea şi viaţa locuitorilor din zona de frontieră”.