Alegeri în Franţa. Cetăţenii, chemaţi la urne pentru a vota noul Parlament. Trei scenarii în care pariul electoral al lui Macron ar putea da greş

Duminică, francezii sunt chemaţi la urne pentru a vota noul Parlament. Alegerile anticipate au loc în urma deciziei preşedintelui Emmanuel Macron de a dizolva Parlamentul după anunţarea rezultatelor bune pentru extrema dreaptă la alegerile europene din 9 iunie.

• EDIŢIE SPECIALĂ Observator. Primele EXIT POLL-uri ale Alegerilor Prezidenţiale, ora 21:00, LIVE la Antena 1
• COMPARAŢIE. Prezenţa la vot pe ore în primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2014, 2019 şi 2024

Cetăţenii francezi sunt chemaţi duminică la urne pentru un moment excepţional în istoria lor politică: primul tur al alegerilor parlamentare anticipate – care ar putea duce la formarea primului guvern de extremă-dreapta al ţării de la ocupaţia nazistă din al Doilea Război Mondial - sau la absenţa oricărei majorităţi.

Potrivit Associated Press (AP), în cursa pentru alegerile parlamentare sunt 3 blocuri politice majore: partidul de extremă-dreapta Rassemblement National (RN), condus de Marine Le Pen, alianţa centristă a lui Emmanuel Macron şi Noul Front Popular – o coaliţie formată din centru-stânga, verzi şi stânga radicală. Partidul de extremă-dreapta RN, care conduce în toate sondajele de opinie preelectorale, speră să obţină majoritatea absolută, sau cel puţin 289 din cele 577 de locuri, relevă sursa citată.

Dacă alianţa de centru a lui Macron nu va obţine majoritatea de voturi, ci altă forţă politică, preşedintele francez va fi obligat să numească un prim-ministru aparţinând acestei noi majorităţi. Această situaţie generează o stare numită „coabitare” în Franţa, întrucât Guvernul ar pune în aplicare politici care se abat de la planul preşedintelui.

Dacă nu se va forma o majoritate parlamentară, preşedintele poate numi un prim-ministru din grupul parlamentar cu cele mai multe locuri în Adunarea Naţională, scrie AP. Cu toate acestea, formaţiunea lui Marine Le Pen a anunţat deja că ar respinge o asemenea opţiune, întrucât acest lucru ar echivala cu faptul că un guvern de extremă dreapta ar putea fi răsturnat în curând printr-un vot de neîncredere dacă alte partide politice se unesc.

După anunţarea rezultatelor alegerilor europene din Franţa, care au fost câştigate cu aproximativ 32% din voturi de către formaţiunea de extremă-dreapta RN, Emmanuel Macron a luat decizia de a dizolva Parlamentul şi de a organiza alegeri anticipate. Motivul acestei decizii este acela că ,,Franţa are nevoie de o majoritate clară, în seninătate şi armonie”.

Cum ar putea da greş pariul electoral al lui Macron

Publicaţia POLITICO a conturat trei posibile scenarii în care pariul electoral al lui Macron ar putea da greş. Primul ar fi acela în care extrema dreaptă ar câştiga alegerile parlamentare, iar Jordan Bardella – actualul preşedinte al formaţiunii – ar deveni premierul Franţei. Cel de-al doilea scenariu este cel în care nu se formează o majoritate parlamentară, iar acest lucru ar duce la un blocaj.

Ultimul scenariu ar fi cel în care Macron şi-ar da demisia. Cu toate acestea, preşedintele francez a declarat în ultima perioadă în mai multe rânduri că nu ia în calcul o demisie în cazul în care pariul său electoral s-ar întoarce împotriva sa. În plus, el i-a îndemnat de mai multe ori pe cetăţenii francezi să iasă la vot, pentru că în cazul în care extremismul câştigă alegerile parlamentare, atunci ţara se va confrunta cu un „război civil”.

Potrivit BBC, un sondaj de opinie realizat cu câteva ore înainte de încheierea campaniei electorale indică faptul că partidul RN are un sprijin de 36,5% din partea alegătorilor. Al doilea scrutin este programat în data de 7 iulie.