''Am luptat să avem o ţară liberă şi nu mai avem nimic.'' Mărturia emoţionantă a unei tinere afgane care a obţinut azil în România

În plină criză militară şi umanitară în Afganistan, numărul migranţilor ilegali creşte îngrijorător la graniţele României. Cererile de azil aproape că s-au triplat, iar mai bine de jumătate dintre cei care cer ajutor sunt afgani. Poliţiştii de frontieră români sunt în alertă.

• Rezultate parţiale provizorii alegeri prezidenţiale 2024

Fati Ma, studentă afgană: De ani am luptat să avem o ţară liberă şi acum am ajuns la primul punct şi nu mai avem nimic. Vreau să spun altor ţări, oamenilor, să ne sprijine, să fie cu noi şi să nu accepte talibanii ca pe un stat, un regim.

Este apelul unei tinere afgane care a reuşit să scape din ţara ei şi trăieşte o viaţă liberă în România. Fati Ma este unul din cei 600 de afgani care au obţinut statut de refugiat la noi în ţară. A ajuns în România în urmă cu aproape 3 ani, a terminat liceul, iar acum se pregăteşte pentru admiterea la ASE. A fugit din Afganistan după ce părinţii ei, foşti oficiali ai guvernului au fost ameninţaţi de talibani. 

În ultimii ani, tot mai mulţi afgani au luat calea exilului. Numărul cererilor de azil a crescut de aproape trei ori în 2021 faţă de 2020. Iar jumătate dintre migranţii care au ajuns la noi sunt afgani, spun autorităţile. România e ţară de tranzit pe harta migraţiei, iar autorităţie sunt în alertă. 

Fabian Bădilă, Poliţia de Frontieră: Este folosită la capacitate maximă aparatura de observare pe timp de zi şi de noapte. Şi în special aparatura cu termoviziune. A fost întărit dispozitivul de supraveghere a sistemului de stat şi se acţionează în sistem integrat cu poliţia, jandarmerie şi inspectoratul de aviaţie.

În România, avem acum peste 91 de mii de cetăţeni străini au primit oficial permise de şedere în România, temporare sau permanente. 520 sunt cetăţeni afgani, iar dintre ei 179 sunt beneficiari ai unei forme de protecţie internaţională.

Drumul anevoios pentru a obţine statutul de refugiat

Drumul până la statut de refugiat e unul lung. După intrarea în ţară migrantul trebuie să meargă la Inspectoratul de Imigrări pentru a fi luat în evidenţă. Urmează solicitarea azilului, în baza unui interviu. Dacă reuşeşte să dovedească faptul că e victima unei forme de persecuţie, bazată pe sex, origine sau politică, refugiatul este găzduit într-unul din centrele statului. Urmează apoi un program de integrare de un an. Este obligat să urmeze cursuri de limbă, legislaţie şi cultură socială. În tot acest timp primeşte de la statul român 540 de lei pe lună. Abia după doi ani refugiaţii pot primi un permis de şedere temporar iar după patru permanent.

Mii de români s-au solidarizat cu cauza afganilor după cucerirea ţării de talibani. 17 mii de oameni au semnat petiţia "Nu lăsa Guvernul României să-şi trădeze aliaţii afgani".  

Cătălina Hopârţeanu, reprezentant Declick: Să emită vize în primul rând pentru colaboratorii afgani cu România, din 2002 până acum. Fie că vorbim de traducători sau oameni care i-au ajutat pe militari.

''Având în vedere situaţia lor ar fi o decizie corectă.''

''Se pot strecura şi cei care nu sunt de bună credinţă.''

Europa se teme de val masiv de migranți din Afganistan. Turcii iau o măsură radicală: construiesc un zid de 300 de kilometri la la granița cu Iranul.