"Am nevoie de ajutor". Mesajul uneia dintre miile de victimele ale traficului de persoane din Myanmar, fără documente și sprijin în tabere mizere

Mike, un bărbat din Etiopia, este unul dintre cei peste 7.000 de oameni care așteaptă acum o soluție pentru a fi repatriați, relatează BBC. Aflat într-o tabără controlată de armată, el descrie o realitate sumbră: 450 de oameni înghesuiți într-o clădire cu doar două toalete funcționale, mulți dintre ei în stare precară de sănătate după luni sau ani de muncă forțată în "centrele de escrocherie". 

"Jur pe Dumnezeu că am nevoie de ajutor", a spus Mike într-un apel telefonic, explicând că taberele nu sunt pregătite să ofere asistență pentru un număr atât de mare de oameni. "Ni se dau doar două mese extrem de simple pe zi. Mulți dintre noi suntem bolnavi, iar unii deja tușesc sânge".

El suferă de atacuri severe de panică, rezultatul unui an de muncă în care a fost bătut în mod repetat pentru că nu îndeplinea cotele impuse de angajatorii chinezi care controlau centrele de fraudă. "A fost cea mai groaznică experiență din viața mea. Desigur că am fost bătut, dar am văzut lucruri mult mai rele făcute altor oameni", a spus el.

Situația lor este incertă, iar teama că ar putea fi returnați în centrele de fraudă crește de la o zi la alta. "Dacă nu ni se permite să trecem în Thailanda curând, DKBA (poliţia militară) ne-ar putea preda înapoi șefilor acelor centre. Și atunci nu vom mai avea nicio scăpare".

O industrie a fraudelor care a profitat de haosul din Myanmar

Industria escrocheriilor online din Myanmar este condusă în mare parte de grupuri chineze de crimă organizată, care au exploatat instabilitatea politică și lipsa de control în regiune. Se estimează că peste 100.000 de oameni au fost atrași în aceste centre cu promisiuni false de locuri de muncă bine plătite, doar pentru a fi forțați să participe la scheme de fraudă online.

Ariyan, un tânăr din Bangladesh, a fost și el o victimă a acestui sistem. El a fost obligat să atragă bărbați din Orientul Mijlociu în scheme financiare frauduloase. Folosind inteligența artificială, șefii săi i-au modificat vocea și imaginea astfel încât să pară o femeie atractivă care îi convingea pe oameni să investească bani într-o afacere fictivă.

"Dacă nu atingeam ținta de 5.000 de dolari pe săptămână, eram pedepsiți. Ne aplicau șocuri electrice sau ne închideau într-o cameră întunecată fără ferestre. Dar dacă făceam bani pentru ei, erau foarte fericiți", a povestit el.

După ce a reușit să scape din acest coșmar, Ariyan s-a întors acum în Thailanda pentru a încerca să ajute 17 prieteni care sunt încă blocați în Myanmar.

Intervenția autorităților: o victorie parțială

Eliberarea victimelor a început în urmă cu două săptămâni, după ce Thailanda, sub presiunea Chinei și a unor politicieni locali, a tăiat legăturile de electricitate și telecomunicații ale centrelor de fraudă, blocând accesul la bănci al liderilor acestora și emițând mandate de arestare pentru liderii milițiilor care protejau afacerea.

Totuși, procesul de repatriere este îngreunat de faptul că victimele provin din mai multe țări, iar unele guverne nu se implică activ în aducerea lor acasă. Printre primii 260 de oameni care au fost transportați în Thailanda, 130 sunt din Etiopia, o țară care nu are ambasadă în Bangkok. Alte state africane au transmis că vor repatria cetățenii doar dacă altcineva va acoperi costurile.

Majoritatea celor eliberați nu mai au documente de identitate, acestea fiind reținute de angajatorii lor pentru a le împiedica evadarea.

Până acum, 621 de cetățeni chinezi au fost repatriați în China cu escortă de poliție, iar 94 de indonezieni urmează să fie transferați, după ce ambasada Indoneziei a făcut presiuni și a rezervat bilete de avion pentru ei. În rest, procesul pare blocat.

Criza umanitară și reacția autorităților

Thailanda este reticentă în a permite intrarea unui număr mare de oameni pe teritoriul său, deoarece nu are capacitatea de a-i îngriji pe termen lung. De asemenea, dorește să facă o selecție între victimele reale ale traficului de persoane și cei care ar putea fi implicați în activități infracționale, însă nu dispune de resurse suficiente pentru acest proces.

Mai multe instituții guvernamentale, inclusiv armata, sunt implicate în gestionarea acestei crize, dar lipsa de coordonare și acuzațiile de corupție împotriva unor oficiali de rang înalt complica situația.

"Dacă această problemă nu este rezolvată, nu ne vom opri din a lucra la ea – trebuie să tratăm această situație cu seriozitate", a declarat prim-ministrul thailandez Paetongtarn Shinawatra.

Cu toate acestea, experții umanitari avertizează că fiecare zi de întârziere agravează situația celor blocați în Myanmar.

"Primim informații îngrijorătoare despre lipsa igienei și accesului la toalete. Din cei 260 de oameni care au fost aduși deja în Thailanda, mulți au fost diagnosticați cu tuberculoză. Cei care sunt încă în Myanmar ne spun că oamenii tușesc sânge. Suntem fericiți că au fost eliberați din centrele de fraudă, dar ne îngrijorează lipsa de acțiune rapidă", a spus Judah Tana, un activist australian care ajută victimele traficului de persoane.

În timp ce autoritățile internaționale încearcă să găsească soluții, mii de oameni rămân captivi într-o stare de incertitudine. Pentru Mike și mulți alții, fiecare zi petrecută în taberele de refugiați crește riscul de a fi returnați în centrele de fraudă de unde au încercat să scape.

"Tot ce vreau este să mă întorc acasă", a spus el. "Vreau doar să mă întorc în țara mea. Asta este tot ce cer".

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰