Analiză Bloomberg: Înfrângerea totală a lui Putin și a Rusiei nu ar trebui să fie scopul războiului din Ucraina

Declarațiile de la Davos ale lui Henry Kissinger, unul dintre cei mai influenți diplomați americani din ultimele decenii, legate de posibilitatea ca Ucraina să renunțe la o parte din teritoriul său pentru a face pace cu Rusia au fost produs un val de indignare la Kiev. În ciuda refuzului categoric din partea ucrainenilor, declarațiile fostului secretar de stat american au readus în discuție scenariile legate de sfârșitul războiului. O analiză din Bloomberg arată că acest conflict nu este asemănător cu cel de Al Doilea Război Mondial și că, din această cauză, înfrângerea totală a Rusiei poate reprezenta o poziție solidă pentru negocieri, dar nu și un scop realist.

• Rezultate parţiale provizorii alegeri prezidenţiale 2024

Zelenski și ceilalți oficiali de la Kiev încearcă să inducă ideea că invazia rusească este similară războiului început de naziști. Cu toate acestea, Ian Buruma, cel care semnează această analiză, este de părere că o astfel de imagine reprezintă doar un răspuns la acuzațiile de nazism aduse de Moscova și că, din această cauză, SUA și aliații nu ar trebui să aibă o atitudine similară celui din Al doilea Război Mondial față de agresor.

"Cu toate acestea, condițiile de astăzi sunt destul de diferite. În 1945, forțele aliate erau pe punctul de a învinge niște inamici complet devastați. Oricât de copleșite ar părea forțele sale armate, Rusia este departe de a fi devastată. Iar Ucraina, oricât de curajoasă ar fi soldații săi și eficientă ar fi armele occidentale, este departe de domina acest conflict. În aceste condiții, niciuna dintre părți nu este în măsură să ceară o capitulare necondiționată", este de părere Ian Buruma.

Umilirea Rusiei și a lui Putin nu ar detensiona situația geopolitică

Ideea că o înfrângere a armatei ruse în Ucraina ar aduce democrația în Rusia este la fel de exagerată. Nimic nu este imposibil, cu toate acestea, circumstanțele din Rusia lui Putin nu seamănă cu cele din Germania și Japonia. Ambele țări, în 1945, au fost ocupate de Aliați și au primit ajutor pentru construirea unor noi instituții democratice. Nu există nicio șansă ca Rusia să fie ocupată și chiar dacă s-ar ajunge în acest scenariu, este puțin probabil că rușii ar accepta o democrație în stil occidental.

Solicitarea Ucrainei ca Rusia să-și retragă toate trupele de pe teritoriul său este o poziție complet legitimă. Dar este o poziție, nu un ultimatum. Compromisurile pot și trebuie să fie atinse odată ce încep negocierile.

Acest lucru ar putea însemna că Ucraina este de acord să nu devină membră NATO. Sau că Rusia păstrează un anumit control asupra Donbasului sau asupra Crimeei. După cum a subliniat jurnalistul și istoricul britanic Neal Ascherson, integritatea teritorială și suveranitatea națională nu ar trebui confundate. Multe țări și-au pierdut din teritoriu după războaie fără a-și pierde independența.

Compromisurile pot fi riscante, iar din cauza lor Zelenski poate vulnerabil din partea naționaliștilor din Ucraina dacă ar renunța la anumite teritorii. Dar depinde de el și de guvernul său să decidă ce riscuri merită să-și asume pentru a pune capăt unui război care le distruge țara. Buruma este de părere că ajutorul oferit ucraineilor este esențial, dar acesta nu ar trebui să vina la pachet cu o serie de pretenții legate de modul în care ar trebui să-și negocieze pacea cu rușii.