Temeri că Israelul ar putea comite crime de război, la Casa Albă, imediat după masacrul comis de Hamas - Reuters

În octombrie anul trecut, când Israelul a lansat raiduri aeriene în nordul Fâşiei Gaza şi a ordonat evacuarea a peste un milion de palestinieni din zonă, un înalt oficial al Pentagonului a lansat un avertisment dur către Casa Albă, scrie Reuters într-o relatare specială publicată vineri pe site-ul său.

• COMPARAŢIE. Prezenţa la vot pe ore în primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2014, 2019 şi 2024

O evacuare în masă ar fi o catastrofă umanitară şi ar putea încălca dreptul internaţional, conducând la acuzaţii de crime de război împotriva Israelului, a scris Dana Strawl, pe atunci subsecretar adjunct al apărării pentru Orientul Mijlociu, într-un email trimis la 13 octombrie 2023 consilierilor preşedintelui Joe Biden. Strawl prezenta o evaluare a Comitetului Internaţional al Crucii Roşii care a făcut-o "să se înfioare până la os", a scris ea.

În timp ce războiul din Gaza se apropie de primul an şi Orientul Mijlociu se află în pragul unui război mai amplu, emailul lui Stroul şi alte comunicări care nu au fost dezvăluite anterior arată lupta administraţiei Biden de a echilibra preocupările interne legate de numărul tot mai mare de morţi din Gaza cu sprijinul său public pentru Ierusalim după atacul Hamas asupra sudului Israelului din 7 octombrie, care a ucis 1 200 de persoane.

Reuters a examinat trei schimburi de emailuri între înalţi oficiali ai guvernului SUA, datate 11-14 octombrie 2023, la doar câteva zile după declanşarea crizei. Luptele au dus la peste 40.000 de morţi în Gaza şi au declanşat proteste în SUA, conduse de activişti arabo-americani şi musulmani.

Emailurile, care nu au fost menţionate până acum, arată că în cadrul Departamentului de Stat şi al Pentagonului au fost exprimate temeri timpurii că o creştere a numărului de morţi în Gaza ar putea încălca dreptul internaţional şi ar putea pune în pericol relaţiile SUA cu lumea arabă. Mesajele arată, de asemenea, presiuni interne în cadrul administraţiei Biden pentru a schimba discursul de la solidaritatea cu Israelul la solidaritatea cu palestinienii şi la necesitatea de a permite mai mult ajutor umanitar în Gaza.

Un acord de încetare a focului rămâne greu de obţinut, în ciuda lunilor de negocieri mediate de SUA. O mare parte din Fâşia Gaza este în prezent o pustietate. Iar în urma atacurilor Israelului asupra ţintelor militare din Liban şi a asasinării liderului miliţiei Hezbollah, Hassan Nasrallah, sprijinit de Iran, săptămâna trecută, se prefigurează un război regional cu Iranul.

Oficiali de rang înalt ai administraţiei Biden spun că ei cred că presiunea Casei Albe asupra guvernului premierului israelian Benjamin Netanyahu în acele prime zile a făcut diferenţa, prevenind un dezastru şi mai grav. În cadrul unor discuţii private, Casa Albă a cerut Israelului să îşi amâne ofensiva terestră pentru a acorda mai mult timp grupurilor umanitare să pregătească ajutoare pentru persoanele strămutate şi pentru a acorda Israelului mai mult timp pentru a încheia un acord cu Hamas, au declarat ziariştilor oficialii administraţiei, în cadrul şedinţelor de informare de la acea vreme.

Dar Washingtonul a fost lent în a acorda atenţie suferinţei palestinienilor, au declarat trei înalţi oficiali americani implicaţi în procesul decizional. Şi, deşi invazia terestră a fost în cele din urmă amânată cu aproximativ 10 zile, cei trei oficiali au atribuit pauza pregătirilor operaţionale ale armatei israeliene, mai degrabă decât presiunii SUA.

După publicarea acestui articol de către Reuters, senatorul democrat Chris Van Hollen a declarat că emailurile arată că "dezastrul umanitar din Gaza a fost extrem de clar încă din primele zile ale războiului, că experţi cheie au avertizat că standardele internaţionale erau încălcate" şi că "preocupările legitime" au fost ignorate de Casa Albă.

Ca răspuns la întrebările privind emailurile, Casa Albă a declarat: "Statele Unite au condus eforturile internaţionale de a aduce ajutor umanitar în Gaza" şi "aceasta este şi va continua să fie o prioritate absolută". Casa Albă a adăugat că, înainte de "angajamentul SUA, în Gaza nu ajungeau alimente, apă sau medicamente".

Atât lideri israelieni, cât şi ai Hamas sunt anchetaţi pentru presupuse crime de război în urma atacurilor Hamas. În iunie, o comisie a ONU a concluzionat că există dovezi credibile că Hamas şi alte grupări palestiniene armate au comis crime de război, inclusiv tortura şi luarea de ostatici. Comisia a găsit, de asemenea, dovezi ale crimelor de război ale Israelului în urma utilizării de către această ţară a unor explozivi masivi în Gaza în primele luni ale războiului.

Emailurile examinate de Reuters arată eforturile administraţiei Biden de a avertiza Casa Albă cu privire la criza iminentă, precum şi rezistenţa iniţială a Casei Albe la o încetare a focului în primele zile haotice ale războiului. Cele trei serii de schimburi de e-mailuri au început la 11 octombrie, în a cincea zi de lovituri aeriene israeliene în urma incursiunii Hamas.

Pierderea credibilităţii

Foarte devreme, administraţia a fost preocupată de imaginea Americii în raport cu aliaţii săi arabi.

După atacurile aeriene israeliene asupra spitalelor, şcolilor şi moscheilor din Gaza, Bill Russo, cel mai important responsabil cu diplomaţia publică din cadrul Departamentului de Stat al SUA, le-a spus unor oficiali de rang înalt că Washingtonul "îşi pierde credibilitatea în faţa publicului vorbitor de limbă arabă" prin faptul că nu abordează direct criza umanitară, conform unui email din 11 octombrie. În acea zi, autorităţile sanitare din Gaza au evaluat numărul deceselor la aproximativ 1.200.

În timp ce Israelul îşi apăra atacurile, spunând că Hamas folosea clădiri civile în scopuri militare, Russo a scris că diplomaţii americani din Orientul Mijlociu monitorizau rapoartele media arabe care acuzau Israelul de comiterea unui "genocid" şi Washingtonul de complicitate la crime de război.

"Lipsa de reacţie a SUA cu privire la condiţiile umanitare ale palestinienilor nu este doar ineficientă şi contraproductivă, ci suntem şi acuzaţi de complicitate la potenţiale crime de război prin tăcerea faţă de acţiunile Israelului împotriva civililor", a scris Russo.

La acea vreme, salvatorii se străduiau să scoată oameni îngropaţi sub dărâmături în urma atacurilor aeriene israeliene, iar simpatia lumii începea să se îndrepte de la israelienii ucişi către civilii palestinieni asediaţi.

Adresându-se conducerii Departamentului de Stat, Russo a îndemnat la acţiuni rapide pentru a schimba poziţia publică a administraţiei de sprijin necondiţionat pentru Israel şi operaţiunea sa militară din Gaza. "Dacă acest curs nu este inversat rapid, nu numai prin mesaje, ci şi prin acţiuni, riscăm să ne afectăm poziţia în regiune pentru anii următori", a scris el. Russo a demisionat în martie, invocând motive personale. El a refuzat să comenteze.

Cel mai important diplomat al Departamentului de Stat pentru Orientul Mijlociu, Barbara Leaf, a transmis emailul lui Russo oficialilor de la Casa Albă, inclusiv lui Brett McGurk, consilierul principal al lui Biden pentru afaceri în Orientul Mijlociu. Aceasta a avertizat că relaţia cu partenerii arabi ai Washingtonului, "care altfel ar putea fi fermi", este în pericol din cauza tipului de preocupări ridicate de Russo.

McGurk a răspuns că, dacă întrebarea era dacă administraţia ar trebui să solicite o încetare a focului, răspunsul era "nu". Cu toate acestea, el a adăugat că Washingtonul este "100%" în favoarea sprijinirii coridoarelor umanitare şi a protecţiei civililor.

McGurk şi Leaf au refuzat să comenteze pentru acest articol.

După emailul lui Russo, poziţia publică a SUA a rămas în mare parte neschimbată în următoarele două zile, după cum arată o analiză a comentariilor publice. Oficialii americani au continuat să sublinieze dreptul Israelului de a se apăra şi planurile de a oferi ajutor militar Ierusalimului.

Evacuarea, un ordin greu de îndeplinit

La 13 octombrie, la două zile după emailul lui Russo, avioanele israeliene au lansat pliante deasupra nordului Gazei, avertizând un milion de locuitori să îşi părăsească locuinţele. Netanyahu le-a dat locuitorilor 24 de ore pentru a fugi, în timp ce trupele israeliene susţinute de tancuri au început un atac terestru în interiorul teritoriului de 2,3 milioane de locuitori condus de Hamas. El a promis să anihileze Hamas pentru atacul său.

Ordinul de evacuare a alarmat agenţiile umanitare şi Organizaţia Naţiunilor Unite. Până atunci, loviturile aeriene ale Israelului distruseseră districte întregi. Comitetul Internaţional al Crucii Roşii (CICR) de la Geneva a emis o declaraţie în care susţinea că ordinul Israelului "nu este compatibil cu dreptul internaţional umanitar", deoarece ar întrerupe aprovizionarea cu alimente, apă şi alte necesităţi de bază în Gaza. În privat, într-o conversaţie telefonică purtată în acea zi cu Stroul, directorul CICR pentru Orientul Mijlociu, Fabrizio Carboni, a fost mai explicit, arată emailurile.

"CICR nu este pregătit să spună acest lucru în public, dar trage un semnal de alarmă privat cu privire la faptul că Israelul este aproape de a comite crime de război", a scris Stroul în emailul său din 13 octombrie, descriind conversaţia. Emailul său a fost adresat înalţilor oficiali de la Casa Albă, inclusiv lui McGurk, precum şi înalţilor oficiali de stat şi de la Pentagon.

"Principalul lor argument este că este imposibil ca un milion de civili să se deplaseze atât de repede", a scris Stroul. Un oficial american implicat în lanţul de emailuri a declarat că ar fi imposibil să se efectueze o astfel de evacuare fără a crea o "catastrofă umanitară".

Întrebat despre convorbirea telefonică dintre Carboni şi Stroul, CICR a declarat că "lucrează în mod constant cu părţile implicate în conflicte armate şi cu cei care au influenţă asupra acestora pentru a spori respectarea legilor războiului în vederea prevenirii suferinţei civililor în timpul conflictelor. Considerăm că aceste conversaţii sunt strict confidenţiale".

În mod public, Casa Albă şi-a exprimat sprijinul moderat pentru planurile Israelului. Un purtător de cuvânt al Casei Albe a declarat reporterilor că o evacuare de o asemenea amploare reprezintă un ordin greu de îndeplinit, dar că Washingtonul nu va judeca Israelul. Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a declarat că ajutorul militar american va continua să curgă către Israel.

În privat, unii înalţi oficiali americani erau îngrijoraţi că nu există o cale sigură de ieşire din Gaza dens populată, au declarat mai mulţi înalţi oficiali americani pentru Reuters. Israelul a impus o blocadă. Vecinul său sudic, Egiptul, nu şi-a deschis graniţele, ca parte a politicii sale de lungă durată de a preveni o relocare în masă a palestinienilor. Unii palestinieni care au fugit din nordul Gazei au fost ucişi când Israelul a bombardat maşini şi camioane.

Într-un email de răspuns pentru Stroul, McGurk a declarat că Washingtonul ar putea fi în măsură să convingă Israelul să prelungească termenul limită pentru evacuarea palestinienilor peste 24 de ore, spunând că administraţia "poate câştiga ceva timp". Dar Crucea Roşie, ONU şi agenţiile de ajutor ar trebui să colaboreze cu Egiptul şi Israelul pentru a pregăti evacuarea, a scris el.

Doi oficiali din lanţul de emailuri au răspuns că ar fi imposibil să se pună în aplicare infrastructura necesară pentru evacuare într-un timp atât de scurt.

"Evaluarea noastră este că pur şi simplu nu există nicio modalitate de a avea o deplasare de o asemenea amploare fără a crea o catastrofă umanitară", a scris în email Paula Tufro, un înalt oficial al Casei Albe însărcinată cu răspunsul umanitar. Ar fi nevoie de "luni de zile" pentru a pune în funcţiune structurile care să ofere "servicii de bază" pentru peste un milion de persoane. Ea a cerut Casei Albe să spună Israelului să îşi încetinească ofensiva.

Andrew Miller, pe atunci subsecretar adjunct la Biroul pentru afaceri din Orientul Apropiat al Departamentului de Stat, şi-a îndemnat colegii să acţioneze rapid. "Dacă suntem înclinaţi să intervenim pe lângă israelieni pentru a-i descuraja să solicite evacuări în masă, va trebui să o facem în curând, la un nivel înalt şi la mai multe puncte de contact", a scris Miller. Acesta a demisionat în iunie, invocând motive familiale.

Comentariile publice ale lui Biden cu privire la Gaza i-au dat în mare măsură mână liberă lui Netanyahu împotriva Hamas. La momentul respectiv, Biden s-a confruntat doar cu proteste dispersate din partea aripii de stânga a Partidului Democrat cu privire la sprijinul său pentru contraatacul Israelului. Faptul că Israelul a comparat atacul Hamas cu atacurile de la 11 septembrie 2001 asupra New York-ului şi Washington-ului a avut o largă rezonanţă în SUA.

Poziţia publică a administraţiei a început să se schimbe pe 13 octombrie. În cadrul unei conferinţe de presă la Doha, secretarul de stat american Antony Blinken a recunoscut public pentru prima dată "suferinţa familiilor palestiniene din Gaza". Washingtonul se află în discuţii constante cu israelienii şi cu grupurile umanitare pentru a ajuta civilii din Gaza, a declarat el.

În ziua următoare, 14 octombrie, retorica lui Biden s-a schimbat. Acesta a declarat într-un discurs că acordă prioritate urgentă crizei umanitare din Gaza şi şi-a îndrumat echipa să sprijine trimiterea ajutoarelor în zona de război. Nu este clar dacă emailurile lui Russo şi ale celorlalţi au influenţat declaraţiile lui Blinken şi Biden.

Deşi Israelul a început să trimită infanterie în Gaza pe 13 octombrie, o invazie terestră la scară largă nu a început decât pe 27 octombrie. Surse familiarizate cu această chestiune au declarat la acea vreme că Washingtonul a sfătuit Israelul să aştepte, în principal pentru a da timp diplomaţiei să elibereze ostaticii israelieni deţinuţi de Hamas.

Încă din primele zile ale conflictului, SUA au subliniat că Israelul are dreptul să se apere, dar că modul în care o face contează, a declarat un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat, răspunzând întrebărilor pentru acest articol. "Israelul are o îndatorire morală de a reduce daunele operaţiunilor sale asupra civililor, lucru pe care l-am subliniat atât public, cât şi privat", a declarat purtătorul de cuvânt.

Stroul şi Tuffro au refuzat să comenteze. Într-o declaraţie, Miller a afirmat că administraţia a fost "preocupată de implicaţiile umanitare ale unei evacuări în masă". El a adăugat că "planurile militare israeliene erau foarte vagi în acel stadiu şi încercam să înţelegem mai bine" "strategia şi obiectivele" Israelului.

Accelerarea expedierii de arme

În timp ce oficialii americani evaluau criza umanitară, Israelul presa Washingtonul pentru mai multe arme.

La 14 octombrie, un înalt oficial al Ambasadei Israelului la Washington a îndemnat Departamentul de Stat să accelereze expedierea a 20.000 de puşti automate pentru Poliţia Naţională Israeliană, conform emailurilor.

Consilierul superior israelian pentru apărare Ori Katzav şi-a cerut scuze într-un email trimis la 14 octombrie omoloagei sale de la Departamentul de Stat pentru că a deranjat-o în weekend, dar a afirmat că transportul de puşti era "foarte urgent" şi avea nevoie de aprobarea SUA. Christine Minarich - un oficial din cadrul diviziei Departamentului de Stat care aprobă vânzările de arme, Directorate of Defense Trade Controls - i-a spus lui Katzav că puştile nu vor fi aprobate în următoarele 24 până la 48 de ore. Astfel de transporturi mari de arme pot lua timp, necesitând aprobarea Departamentului de Stat şi notificarea Congresului.

Katzav şi Ambasada Israelului au refuzat să comenteze.

Jessica Lewis, pe atunci secretar adjunct al SUA pentru afaceri politice şi militare, a transmis emailul lui Minarich şi cererea Israelului pentru puşti biroului pentru democraţie, muncă şi drepturile omului (DRL) al Departamentului de Stat. DRL analizează potenţialele vânzări de arme din SUA pentru a se asigura că acestea nu sunt trimise armatelor implicate în încălcări ale drepturilor omului.

Potrivit emailurilor, Lewis a cerut biroului să îşi accelereze revizuirea şi să explice "urgent" orice opoziţie la anumite pachete de arme pentru Israel. Lewis a demisionat în iulie.

Christopher Le Mon, secretar adjunct adjunct la DRL, a recomandat respingerea a mai mult de o duzină de pachete de arme, inclusiv lansatoare de grenade, piese de arme, puşti şi piese de schimb pentru puşti. Într-un răspuns adresat lui Lewis, acesta şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la "comportamentul" anumitor unităţi ale poliţiei naţionale israeliene, inclusiv unitatea de patrulare de frontieră de elită Yamam.

Le Mon a scris că există "numeroase rapoarte" privind implicarea Yamam în "încălcări grave ale drepturilor omului". DRL a ridicat obiecţii împotriva a 16 pachete separate de arme pentru Israel, conform emailului şi unei surse familiarizate cu problema. Aproape toate transporturile au continuat în ciuda obiecţiilor biroului, a declarat sursa. Misiunile Yamam au inclus, în cele din urmă, salvarea, la 8 iunie, a patru ostatici israelieni care, potrivit oficialilor din domeniul sănătăţii din Gaza, au ucis peste 200 de palestinieni.

Minarich, Le Mon, Lewis şi Ambasada Israelului au refuzat să comenteze.

Washingtonul a trimis Israelului un număr mare de muniţii de când a început războiul din Gaza, potrivit mai multor oficiali americani la curent cu această chestiune, inclusiv mii de rachete ghidate cu precizie şi bombe de 2.000 de pounds (900 de kg) care pot devasta zone dens populate şi au fost folosite pentru a dărâma tuneluri şi buncăre.

Unele grupări pentru drepturile omului acuză utilizarea acestor arme de moartea civililor. Amnesty International a citat cel puţin trei incidente din 10 octombrie până în ianuarie 2024 în care au fost implicate arme furnizate de SUA despre care a afirmat că au ucis civili, inclusiv femei şi copii, prin "încălcări grave" ale dreptului internaţional umanitar. În iulie, organizaţia a avertizat cu privire la complicitatea SUA în ceea ce a considerat a fi utilizarea ilegală de către Israel a armelor americane pentru a comite crime de război - o acuzaţie respinsă de SUA.

În luna mai, un raport al Departamentului de Stat a afirmat că Israelul ar putea încălca dreptul internaţional prin utilizarea armelor americane, dar a precizat că nu se poate pronunţa în mod definitiv din cauza haosului războiului şi a dificultăţilor în colectarea datelor.

Un purtător de cuvânt al Ambasadei Israelului a respins acuzaţiile potrivit cărora Israelul a vizat civili. "Israelul este o democraţie care aderă la dreptul internaţional", a declarat purtătorul de cuvânt.