Cât plătesc țările UE care nu vor refugiați. Viktor Orban, furios: Bruxellesul vrea să relocheze migranţii în Ungaria cu forţa

Prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, a calificat vineri drept "inacceptabil" acordul convenit cu o zi înainte, după negocieri dificile, de miniştrii de interne ai ţărilor din Uniunea Europeană asupra unei reforme a politicii europene privind azilul şi migraţia, informează AFP. "Bruxellesul abuzează de puterea sa. Vrea să 'relocheze' migranţii în Ungaria cu forţa. Este inacceptabil", a reacţionat acesta într-un mesaj postat pe Facebook. Reforma prevede un sistem de solidaritate între ţările membre ale UE în preluarea refugiaţilor. Statele membre vor trebui să primească un anumit număr dintre solicitanţii de azil sosiţi într-o ţară a UE supusă unei presiuni din partea migraţiei sau să vină cu o contribuţie financiară, conform Agerpres.

• China îi dă replica lui Trump. Anunţă tarife vamale de 34% la toate produsele americane începând cu 10 aprilie

Compensaţia financiară prevăzută este de circa 20.000 de euro pentru fiecare solicitant de azil ne-relocat. Polonia şi Ungaria au votat împotriva acestor propuneri, în timp ce Bulgaria, Malta, Lituania şi Slovacia s-au abţinut, a precizat preşedinţia suedeză a Consiliului UE, care a condus discuţiile.

Ministrul de interne adjunct al Ungariei, Bence Retvari, a criticat sistemul de solidaritate "obligatorie" prevăzut de text şi care "înseamnă că statele membre nu vor avea un cuvânt de spus cu privire la cine locuieşte pe teritoriul lor", potrivit lui. Este o "povară disproporţionată" pentru Ungaria, a estimat Bence Retvari, criticând "lipsa de fonduri ale UE" pentru finanţarea costurilor de protejare a frontierei.

Responsabilul ungar a criticat de asemenea procesul ca fiind unul ce "sfidează valorile europene", textele fiind dezbătute "câteva minute, în cel mai bun caz o jumătate de oră", înainte de votul ce necesita aprobarea din partea a cel puţin 15 dintre cei 27 de membri ai UE, reprezentând 65% din populaţia Uniunii. "Guvernele pro-migraţie au făcut presiune" asupra partenerilor lor, a deplâns el. Acordul deschide calea către negocieri cu Parlamentul European, în vederea unei adoptări a reformei înainte de alegerile europene din iunie 2024.

Sub conducerea lui Viktor Orban, la putere din 2010, Ungaria a construit garduri la frontierele sale şi a restrâns depunerea de cereri de azil la ambasadele din străinătate, o politică ce i-a adus mai multe condamnări la Curtea de Justiţie a UE. Anul trecut, doar 18 persoane au obţinut în Ungaria statutul de refugiat, cifră derizorie fără echivalent în alte ţări ale UE. 

Germania: O decizie dificilă, dar corectă

Ministrul german de externe, Annalena Baerbock, a adresat o scrisoare grupului parlamentar al Verzilor din Bundestag în care susţine acordul miniştrilor de interne din Uniunea Europeană privind o abordare mai dură a migraţiei, care a provocat o divizare în rândul parlamentarilor din partidul său, informează DPA vineri.

Decizia a fost foarte dificilă, în calitate de ministru de externe, de politician ecologist şi, de asemenea, personal, a scris Baerbock. Cu toate acestea, ea consideră că acordul este unul corect, deoarece va îmbunătăţi situaţia pentru mulţi refugiaţi. Discuţiile au stârnit controverse în guvernul tripartit al Germaniei, format din Partidul Social-Democrat (SPD) al cancelarului Olaf Scholz, Partidul Verzilor şi Partidul Democraţilor Liberi (FDP). Verzii au fost criticaţi pentru că aceste planuri contravin politicii partidului faţă de refugiaţi, în mod tradiţional prietenoasă.

În timpul negocierilor, guvernul german a luptat din răsputeri pentru a menţine restricţiile privind libertatea la un nivel cât mai scăzut posibil, în special pentru familii, le-a scris Baerbock deputaţilor. ''Din păcate, doar Luxemburg, Irlanda şi Portugalia au fost de partea noastră în acest sens''.

Liderul Partidului Verzilor germani, Omid Nouripour, a precizat că acordul comun mai trebuie negociat cu Parlamentul European. ''Aceasta este o problemă de design pe care trebuie să o discutăm încă foarte, foarte mult între noi în cadrul Uniunii Europene'', a declarat el pentru postul de radio Deutschlandfunk. ''Noi am insistat întotdeauna ca familiile să fie complet scutite, ca grupurile vulnerabile să nu intre în aceste proceduri de frontieră. Acest lucru nu s-a obţinut'', a adăugat el. 

Italia: Nu vom deveni un centru de colectare al migranților

Italia nu va deveni un centru de colectare a migranţilor în numele Uniunii Europene, a promis joi ministrul de interne italian Matteo Piantedosi, după ce la reuniunea cu omologii săi din UE, desfăşurată la Luxemburg, s-a ajuns la un acord asupra gestionării migranţilor şi refugiaţilor ce sosesc în Europa, transmite ANSA.

''Italia a obţinut consensul asupra tuturor propunerilor prezentate astăzi la întâlnirea Consiliului (Justiţie şi Afaceri Interne)'', a spus Piantedosi. ''În primul rând, am evitat posibilitatea ca Italia şi alte ţări de primă intrare să fie plătite pentru a păstra migranţi neregulamentari pe teritoriile lor: Italia nu va fi un centru de colectare în numele Europei'', a explicat ministrul italian, făcând referire la propunerea de compromis prezentată de preşedinţia suedeză a Consiliului UE.

''Opţiunea unei compensaţii financiare este incompatibilă cu demnitatea ţării noastre'', a afirmat Piantedosi, care a precizat că în baza acordului banii vor fi viraţi într-un fond gestionat de Comisia Europeană pentru a pune în practică proiecte concrete pentru aşa-numita dimensiune externă.

În această privinţă, el a spus că Italia a reuşit să obţină un cadru juridic pentru posibile aranjamente cu ţări terţe sigure şi să evite restricţii ce ar fi exclus unele ţări. ''Este un compromis care nu afectează cadrul juridic internaţional. Astăzi am obţinut solidaritate concretă de la Uniunea Europeană'', a încheiat oficialitatea italiană.

Italia, ţară pe unde au intrat în UE sute de mii de migranţi în ultimii ani, reproşează celorlalte state membre lipsa de solidaritate în repartizarea acestora, deşi mulţi migranţi sosiţi iniţial în Italia părăsesc oricum această ţară îndreptându-se spre altele din blocul comunitar.