Culisele ”trădării secolului”. Australia a complotat 18 luni cu Londra și Washington și a mințit până în ultima clipă pentru a submina Franța

Franța nu dă înapoi după ce Australia a încălcat ceea ce francezii numesc „contractul secolului”, pentru furnizarea de 12 submarine convenționale. Le Figaro a dezvăluit culisele întunecate ale acestui scandal.

• Nouă metodă de fraudă când facem cumpărături online. Cine e în spatele schemei cu magazine-fantomă

„Chiar și foștii spioni John Le Carré și Ian Fleming, creatorul lui James Bond, nu și-ar fi putut imagina un astfel de scenariu”, scrie Le Figaro. Dar ar fi putut descrie întreaga afacere drept ”trădarea secolului”. Articolul detaliază una dintre cele mai mari ”escrocherii diplomatice” căreia Franța i-a căzut victimă și care explică gradul de furie al înalților oficiali francezi la adresa unor aliați, un fapt rarism. Timp de un an și jumătate, Australia a complotat cu Londra și Washington pentru a sigila o alianță trilaterală și a submina acordul semnat cu Franța, explică Le Figaro. 

Australienii au mințit până la final

Totul a început în martie 2020. Atunci prim-ministrul australian Scott Morrison și-a convins omologul britanic și apoi pe președintele Statelor Unite să încheie o alianță trilaterală pentru a exclude Franța. „Timp de 18 luni, pregătirile pentru această schimbare spectaculoasă au fost ținute secret”, subliniază Le Figaro. Complotul a fost parafat în sfârșit în iunie 2021 între Canberra, Londra și Washington, în timpul summitului G7, în Cornwall. Francezii, alertați de zvonurile că australienii ar putea alege în cele din urmă submarine cu propulsie nucleară, le-au propus australienilor să discute despre asta. Nu au primit niciun răspuns. Scott Morrison a tăcut și a păstrat secretul. ”Lista artificiilor, calomniilor și minciunilor este lungă ”, dă asigurări Le Figaro.

Sceneriul este susținut și de Le Monde. „Cu câteva ore înainte de anunțul rezilierii contractului, australienii au trimis o scrisoare la Paris spunând că sunt ”mulțumiți de performanțele submarinelor și de progresul programului înainte de a lansa următoarea fază a contractului”. „Pe scurt, au mințit până la final” susține Le Monde care e sigur că „acest lucru nu va calma o situație care se înrăutățește de la o zi la zi între Franța și Australia."

Franța nu poate digera trădarea. Contractul prevedea 55 de miliarde de euro în 50 de ani

„Parisul poate înghiți această trădarea”, comentează L’Opinion, publicația este deosebit de interesată de partea financiară a cazului: „Australienii au cheltuit până acum 900 de milioane de euro pe acest contract. O parte din această sumă a fost deja plătită producătorului francez Naval Group, iar restul urmează să fie achitată. Este o pierdere totală pentru Australia. În ceea ce privește posibile compensații financiare, au început discuții între francezi și australieni, dar este prea devreme pentru a cunoaște rezultatul”. În total, contractul secolului prevedea „aproximativ 55 de miliarde de euro în 50 de ani”. Către statul francez ar fi urmat să ajungă 12 miliarde de euro.  În orice caz, noul acord cu Statele Unite urmează să coste scump Australia: noile submarine din clasa Virginia costă 3 miliarde de dolari bucata, dublu față de submarinele franceze Suffren.

„Guvernul australian are tot dreptul să își aleagă investițiile în deplină suveranitate, dar modul în care a tratat acest contract va murdări reputația Australiei în lumea afacerilor. Care mai este valoarea cuvântului unui guvern? " se întreabă Les Echos. În plus, „noi alegeri urmează să aibă loc anul viitor în Australia. Putem paria că dezbaterea cu privire la submarine care a agitat clasa politică zece ani, împărțind taberele în pro și contra-nuclear, va reveni în forță. Povestea nu s-a terminat...” crede Les Echos.

În acest timp, la ONU Joe Biden s-a făcut că ignoră criza cu Franța, concluzionează Le Figaro. ”În primul său discurs la ONU, președintele american a lansat alte priorități, cu trei obiective: unul, să uite Afganistanul, doi, să întindă o mână țărilor în curs de dezvoltare pentru a le ajuta să își reducă emisiile de gaze poluante și trei, să-i convingă pe americani să împărtă vaccinurile anti-Covid cu restul lumii."