Franța: Criza submarinelor arată că Europa nu mai poate conta pe SUA pentru protecție. UE trebuie să deschidă ochii

"Prima lecţie care trebuie trasă din acest episod este că Uniunea Europeană trebuie să-şi construiască independenţa strategică. Episodul afgan, episodul submarinelor arată că nu mai putem conta pe SUA pentru a ne garanta protecţia strategică", a declarat el pentru France Info, conform Agerpres. 

"SUA nu mai au decât o singură preocupare strategică, China, şi de a contracara creşterea în putere a Chinei". Atât fostul preşedinte Donald Trump, cât şi cel actual Joe Biden "estimează că aliaţii lor trebuie să fie docili. Noi însă estimăm că ei trebuie să fie independenţi", a spus Bruno Le Maire.

"Trebuie ca partenerii noştri europeni să deschidă ochii", a adăugat el, criticând sprijinul acordat de Danemarca pentru SUA, contrar criticilor formulate de autorităţile europene după decizia australiană de a anula contractul încheiat între Naval Group francez în favoarea noului parteneriat cu SUA şi Regatul Unit. "A gândi ca şefa guvernului danez că SUA vor continua să ne protejeze, să ne apere, orice s-ar întâmpla, este o eroare". "Nu mai putem conta decât pe noi înşine", a declarat Le Maire.

Premierul danez, Mette Frederksen, l-a apărat miercuri pe "foarte loialul" preşedinte american Joe Biden, indicând că nu înţelege "deloc" criticile franceze şi europene. Aliată fidelă a SUA, alături de care a luptat în special în Irak şi în Afganistan, Danemarca îşi exprimă frecvent prioritatea acordată NATO mai degrabă decât Europei apărării, adică invers faţă de poziţia susţinută de preşedintele francez Emmanuel Macron.

Franţa acuză un ”dialog inexistent” la NATO, însă intenţionează să rămână în Alianţa Nord-Atlantică

Alianța AUKUS arată că ”nu există un dialog politic în cadrul Alianţei Nord-Atlantice”, potrivit ministrului francez al Apărării Florence Parly, care dă asigurări totodată că Parisul intenţionează să rămână în cadrul NATO, relatează AFP, citată de news.ro. ”Atitudinea Statelor Unite faţă de programul submarinelor este o nouă ilustrare a constatării pe care o facem de luni de zile: în prezent, dialogul politic este inexistent în cadrul Alianţei Nord-Atlantice”, a deplâns ea miercuri, într-o sesiune de interpelări în Senat, citând de asemenea ”retragerea precipitată din Afganistan, în mod neconcertat”.

Reprezentanţi ai opoziţiei preşedintelui francez Emmanuel Macron au îndemnat la ieşirea Franţei din Comandamentul Integrat al NATO, o organizaţie pe care şeful statului francez a criticat-o aprig şi despre care a spuscă se află în ”moarte cerebrală”. ”Merită să ieşim din NATO din această cauză? Nu cred”, a declarat ministrul francez al Apărării.

Cu toate acestea, ”raţiunea de a fi a NATO nu este o confruntare cu China, ci securitatea transatlantică”, iar o ”revizuire a conceptului strategic al Alianţei” Nord-Atlantice în cadrul unui viitor summit, la Madrid, ”ne va permite să clarificăm şi să facem acest lucru în concordanţă cu busola strategică europeană, în vederea consolidării Europei Apărării”, a subliniat Parly. ”A fi aliat (NATO) nu înseamnă să fii ostaticul intereselor altuia”, a conchis ministrul francez al Apărării.

Decizia Australiei de a anula un contract de achiziţionare a 12 submarine franceze cu propulsie clasică în vederea achizţionării unor submarine americane cu propulsie nucleară a indignat Parisul, iar preşedintele francez Emmanuel Macron a rechemat ambasadorii Franţei la Canberra şi Washington, într-un gest fără precedent. ”Aceasta este o rupere a încrederii” între aliaţi NATO, a denunţat Florence Parly.

Emmanuel Macron îşi va retrimite ambasadorul în Statele Unite săptămâna viitoare, după ce preşedintele Joe Biden a fost de acord, într-o discuţie la telefon, că dacă Franţa ar fi fost consultată înainte de anunţarea pactului de securitate ar fi fost împiedicat un conflict diplomatic, au declarat miercuri cele două părţi.

Australia va avea ”răbdare” în a-şi restabili relaţiile cu Franţa, anunţă Morrison

Premierul australian Scott Morrison recunoaşte că Emmanuel Macron îi face viaţa grea, însă promite să aibă ”răbdare” în vederea restaurării relaţiilor cu Franţa, relatează AFP. Morrison a anunţat miercuri seara, la Washington, că a încercat să-l contacteze pe Macron, dar că nu a discutat încă cu şeful statului francez. ”Însă noi avem răbdare. Le înţelegem dezamăgirea”, a dat el asigurări. ”Cred că va fi nevoie de mai mult timp în vederea rezolvării acestor probleme decât în rezolvarea celor dintre Statele Unite şi Franţa”, a adăugat el.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰