Cum a reuşit o celulă secretă să determine Hamas să elibereze 50 de ostatici. Filmul celor cinci săptămâni de negocieri crunte

Război Israel - Hamas. Potrivit acordului anunțat marți noapte de ambele tabere Hamas a acceptat să elibereze 50 de ostatici, inclusiv trei americani, și o pauză de cel puţin patru zile în lupta cu Israelul. O celulă secretă a determinat gruparea palestiniană să elibereze 50 de ostatici, dezvăluie POLITICO.

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

Atât guvernul israelian, cât și Hamas au anunțat marți noaptea că au căzut de acord asupra unui mult așteptat armistiţiu: Hamas va elibera 50 de femei și copii capturaţi pe 7 octombrie în schimbul a 150 de palestinieni încarceraţi în Israel, precum şi intrarea ajutorului umanitar în enclava asediată.

Fiecare alţi 10 ostatici eliberaţi = o zi de încetare a focului

Trei americani sunt incluşi acord, inclusiv o fetiță de trei ani, Abigail, ai cărei părinți au fost ucişi de militanți în timpul atacului de luna trecută. Şi Israelul va elibera aproximativ 150 de prizonieri palestinieni, femei și adolescenți, iar luptele din războiul care durează de șase săptămâni vor fi întrerupte timp cel puţin patru zile. Iar fiecare alţi 10 ostatici eliberaţi în afara celor 50 din acord înseamnă o zi suplimentară de încetare a focului, a declarat marţi seară un purtător de cuvânt al lui Netanyahu.

Acordul se întinde pe mai multe pagini şi va intra în vigoare la 24 de ore după anunţarea sa. Conţine detalii tehnice ale unui pact pentru a cărui finalizare au fost nevoie de cinci săptămâni obositoare chiar dacă a existat un acord pe masă înainte ca Israelul să-și lanseze operațiunea militară împotriva Hamas, explică POLITICO.

Acordul reprezintă însă cea mai mare realizare diplomatică din acest conflict, iar oficialii administrației Biden speră că va duce la o creștere a ajutorului umanitar pentru palestinienii care suferă în Gaza și spațiu de manevră pentru a aduce mai mulți ostatici acasă. "Suntem hotărâți să-i scoatem pe toți. Aceasta a fost o cerinţă principală a acestui acord", a declarat un înalt oficial de la Casa Albă, marți seara, înainte de anunț.

Însă munca nu s-a terminat. Aproximativ 200 de ostatici, bărbați, soldați ai Forțelor de Apărare ale Israelului, persoane cu dublă cetăţenie şi străini, au rămas în custodia Hamas, deși SUA și Israelul speră că unii dintre ei vor fi eliberaţi imediat după valul inițial de 50. Negocierile continuă pentru eliberarea lor. Oficialii americani au observat că Hamas, care se află sub o presiune militară imensă, s-ar putea folosi de pauza în luptă pentru a elibera mai mulți oameni.

Războiul va continua de fiecare dată când se va încheia transferul de ostatici. "Suntem în război și vom continua războiul", a spus Netanyahu cu câteva ore înainte de anunț. "Vom continua până când ne vom atinge toate obiectivele."  Aceste obiective, potrivit  primierului israelian, sunt "de a aduce acasă toți ostaticii, de a finaliza eliminarea Hamas și de a ne asigura că nu va exista o nouă amenințare din Gaza pentru statul Israel".

Totuși, diplomația a adus primul semn de lumină în conflict iar intenția administrației Biden este de a folosi această prima detensionare reală dintre Israel și Hamas pentru a aduce mai mulți ostatici acasă. Un înalt oficial de la Casa Albă le-a spus reporterilor cum a fost finalizat acordul pentru eliberarea ostaticilor. Iar un al doilea a oferit pentru POLITICO detalii suplimentare despre negocieri. Numele lor nu au fost făcute publice din cauza naturii sensibile a chestiunii.

Cum a fost creată celula secretă

Qatarul, un aliat al SUA, cu influență asupra Hamas, a abordat Casa Albă la scurt timp după atacul din 7 octombrie cu informații despre ostaticii pe care militanții tocmai i-au capturat. A propus formarea unei mici celule între SUA și Israel pentru a rezolva problema ostaticilor. Consilierul pentru securitate națională Jake Sullivan a apelat la doi dintre oamenii săi de top, Brett McGurk, cel mai important oficial al Casei Albe pe Orientul Mijlociu și Josh Geltzer, un asistent adjunct al președintelui în Consiliul Național de Securitate. Împreună, ei au discutat cu contacte și au purtat discuţii telefonice pentru a se coordona şi stabili cel mai bun mod de a ajunge la un acord cu Hamas.

Miza a fost clarificată în timpul unei conferinţe pe Zoom din 13 octombrie între președintele Joe Biden și familiile americanilor luaţi ostatici sau daţi dispăruţi. Conversația a durat mai mult decât prevedea programul, deoarece Biden i-a lăsat pe toți cei prezenţi să povestească despre cei dragi. "A fost unul dintre cele mai dureroase lucruri pe care le-am trăit vreodată în acel birou", a spus primul oficial de la Casa Albă.

Problema ostaticilor a devenit o piesă centrală în cadrul numeroaselor apeluri telefonice și întâlniri față în față dintre Biden cu Netanyahu. La fel şi punerea de presiune pe Israel pentru a permite ajutorul umanitar în Gaza şi a se asigura că operațiunile militare pentru a elimina Hamas iau în calcul siguranța civililor. 

Prima reuşită

Prima reuşită a acestor eforturi a venit pe 23 octombrie. Două cetățene americane, Natalie și Judith Raanan, mamă și fiică, au fost lăsate să plece de Hamas. Episodul a arătat că munca celulei de criză ar putea duce în cele din urmă la eliberarea a și mai mulți ostatici. O zi mai târziu, Hamas a trimis, prin canalele sale, un mesaj către celulă: un număr de femei și copii ținuți captivi ar putea părăsi Gaza. Totuși, condiţia pentru ca eliberarea lor să fie făcută în siguranță era ca Israelul să nu invadeze Gaza.

"Oficialii americani le-au pus israelienilor întrebări serioase dacă ofensiva terestră ar trebui sau nu amânată pentru a oferi o șansă înțelegerii", a spus al doilea oficial de la Casa Albă. "Israelienii au stabilit că termenii acordului nu erau suficient de fermi pentru a întârzia invazia terestră. Nu exista nicio dovadă din partea Hamas că ostaticii sunt în viaţă". Nici SUA, nici Israelul nu au convenit încheierea unui acord fără garanția că militanții vor lăsa oamenii să plece.

Trupele israeliene au invadat Gaza aproape de sfârșitul lunii octombrie. Dar "planul de invazie a fost adaptat pentru a fi etapizat și conceput pentru a sprijini o pauză dacă se ajunge la un acord", a spus oficialul de la Casa Albă.

A urmat un val de negocieri diplomatice, în spatele ușilor închise, şi au fost puse bazele unei înțelegeri. Hamas a furnizat informații despre 50 dintre ostatici săi, semnalându-i lui Biden că este posibil să fie scoşi afară. Președintele american i-a transmis opiniile sale lui Netanyahu în cadrul unui apel telefonic din 14 noiembrie, iar liderul israelian a fost de acord.

Mai târziu în acea zi, Netanyahu i-a spus lui Brett McGurk cât de important este pentru Israel ca înțelegerea să fie încheiată. Chiar dacă poporul israelian susţine războiul, îl acuză în continuare pe Netanyahu că nu a reușit să protejeze ţara de Hamas și că nu i-a adus acasă pe ostaticii israelieni. Un acord nu era doar o chestiune morală, ci şi o necesitate politică.

Următorii paşi ai acordului

Complicațiile nu au dispărut. Israelul a întrerupt comunicațiile în interiorul Fâşiei Gaza în timpul operațiunilor militare, iar transmiterea de informații către și de la Hamas a devenit dificilă. În plus, militanții au amenințat că vor pune capăt negocierilor după ce trupele IDF au intrat în spitalul al-Shifa din nordul Gaza. Oficialii israelieni și americani susțin că Hamas folosește spitalul ca centru de comandă pentru a ataca Israelul. Discuțiile s-au reluat doar după ce Israelul a anunţat Hamas, prin intermediul celulei de criză, că armata va permite ca spitalul să funcționeze în continuare.

Biden simţea că rămâne fără timp. Pe 17 noiembrie, l-a sunat pe emirul Qatarului, pe care l-a anunţat că McGurk va ajunge a doua zi în ţară şi vor putea consulta textul final al acordului care prindea contur. Chiar înainte de sosirea acestuia, Qatarul a primit câteva comentarii de la Hamas cu privire la acord. Apoi McGurk şi emirul Qatarului l-au apelat pe directorul CIA, Bill Burns, principalul canal de legătură cu Mossad, agenția de informații a Israelului.

Acordul a fost în prima fază conceput pentru femei și copii, iar pentru restul ostaticilor urmau alte negocieri de eliberare a confirmat una dintre sursele POLITICO.  A doua zi dimineață, McGurk a ajuns la Cairo, unde s-a întâlnit cu Abbas Kamel, șeful serviciilor secrete din Egipt. În timp ce vorbeau, un consilier egiptean a adus un mesaj: liderii Hamas din Gaza au acceptat aproape tot ceea ce s-a decis la Doha cu o seară înainte.

McGurk a zburat înapoi în Israel pe 19 noiembrie pentru a discuta cu cabinetul de război al ţării, le-a prezentat textul acordului și reacția Hamas. În acea seară, înalți oficiali israelieni au informat SUA că sunt de acord cu pactul, dar cu câteva modificări minore. Qatar a trimis noua versiune către Hamas, comunicând ferm liderilor grupării că "este oferta finală", conform celor doi oficiali americani.

În următoarele 48 de ore a existat un du-te-vino, dar a devenit clar că toate părțile vor accepta acordul. Pe 21 noiembrie, Hamas a dat undă verde. Tot ce a mai rămas de făcut era ca acordul să fie aprobat de cabinetul israelian, un lucru la care toți cei din celula de criză se așteptau. Pe 21 noiembrie, a venit vestea despre aprobarea acordului. A fost un "proces chinuitor de cinci săptămâni", a sintetizat unul dintre oficialii de la Casa Albă.