Cum să evităm un alt război mondial: Henry Kissinger transmite lumii că se apropie momentul pentru negocieri de pace în Ucraina

Fostul secretar american de Stat Henry Kissinger avertizează într-un editorial publicat recent în săptămânalul britanic Spectator că se apropie momentul pentru negocieri de pace și că este riscul extinderii războiului la nivel mondial.

• Program Noaptea Muzeelor 2024, sâmbătă 18 mai. Până la ce oră pot fi vizitate expoziţiile din Bucureşti şi ţară

"Mi-am exprimat în repetate rânduri sprijinul pentru efortul militar al aliaţilor de a contracara agresiunea Rusiei în Ucraina. Dar se apropie momentul de a construi pe baza schimbărilor strategice care au fost deja realizate și de a le integra într-o nouă structură pentru a atinge pacea prin negociere", susţine Kissinger într-un articol cu titlul "Cum să evităm un alt război mondial".

"Ucraina a devenit pentru prima dată în istoria modernă un stat major în Europa Centrală. Ajutată de aliații săi și inspirată de președintele său, Volodimir Zelenski, Ucraina a oprit forțele convenționale ruse proeminente în Europa încă de la cel de-Al Doilea Război Mondial. Și sistemul internațional - inclusiv China - se opune amenințării Rusiei sau utilizării armelor nucleare", scrie Kissinger.

Ucraina a câştigat  una dintre cele mai mari și mai eficiente armate terestre din Europa

"Acest proces a pus în discuție problemele inițiale referitoare la aderarea Ucrainei la NATO. Ucraina a dobândit una dintre cele mai mari și mai eficiente armate terestre din Europa, echipată de America și aliații săi. Un proces de pace ar trebui să lege Ucraina de NATO, oricum ar fi el exprimat. Alternativa neutralității nu mai are sens, mai ales după ce Finlanda și Suedia au aderat la NATO.

De aceea, în mai anul trecut, am recomandat stabilirea unei linii de încetare a focului de-a lungul granițelor existente când a început războiul la 24 februarie. Rusia s-ar retrage din regiunile cucerite, dar nu și din teritoriul pe care l-a ocupat în urmă cu aproape un deceniu, inclusiv Crimeea. Acel teritoriu ar putea face obiectul unei negocieri după o încetare a focului.

Dacă linia de demarcație antebelică dintre Ucraina și Rusia nu poate fi atinsă prin luptă sau prin negociere, ar putea fi explorat principiul autodeterminării. Referendumuri supravegheate internațional pentru a stabili autodeterminarea ar putea fi organizate în teritoriile deosebit de divizate, care și-au schimbat conducerea în mod repetat de-a lungul secolelor. Scopul unui proces de pace ar fi dublu: confirmarea libertății Ucrainei și definirea unei noi structuri internaționale, în special pentru Europa Centrală și de Est. În cele din urmă, Rusia ar trebui să-și găsească un loc într-o astfel de ordine", mai explică fostul politician american. 

Ucraina a devenit pentru prima dată în istoria modernă un stat major în Europa Centrală

În același timp, diplomatul american a atras atenția că încercările de a lăsa Rusia "impotentă" sau chiar de a cauza dezmembrarea ei ar duce la haos. "Rezultatul preferat pentru unii este o Rusie lăsată impotentă de război. Nu sunt de acord. Cu toată tendința sa către violență, Rusia a adus contribuții decisive la echilibrul global și la cel puterii, de peste jumătate de mileniu. Rolul său istoric nu trebuie degradat. Eșecurile militare ale Rusiei nu i-au eliminat raza nucleară globală, permițându-i să amenințe cu o escaladare în Ucraina.

Chiar dacă această capacitate este diminuată, dezmembrarea Rusiei sau distrugerea capacității sale de politică strategică ar putea transforma teritoriul său care are 11 fusuri orare într-un vid disputat. Grupurile sociale concurente ar putea decide să-și rezolve disputele prin violență. Alte țări ar putea încerca să-și extindă revendicările prin forță. Toate aceste pericole ar fi agravate de miile de arme nucleare care fac din Rusia una dintre cele mai mari două puteri nucleare ale lumii", atrage atenţia Kissinger.

"Pe măsură ce liderii lumii se străduiesc să pună capăt războiului în care două puteri nucleare îşi contestă o țară înarmată convențional, ei ar trebui să se gândească şi la impactul pe care acest conflict îl are asupra strategiei pe termen lung a noilor tehnologii și a inteligenței artificiale. Există deja arme autonome, capabile să definească, să evalueze și să ţintească ceea ce percep ca amenințări și, care sunt astfel, în poziția de a începe propriul război.

Odată ce linia spre acest tărâm este depășită și hi-tech-ul devine arma standard - iar computerele devin principalii executanți ai strategiei - lumea va ajunge într-o ipostază care nu are încă un concept stabilit. Cum pot liderii să exercite controlul atunci când computerele prescriu instrucțiuni strategice la o scară și într-o manieră care limitează și amenință în mod inerent inputul uman? Cum poate fi păstrată civilizația în mijlocul unei astfel de vâltori de informații, percepții și capacități distructive contradictorii?" se întreabă Henry Kissinger.