Cum se va aplica reducerea consumului de gaze cu 15% în România

România va trebui să consume în perioada următoare cu 15% mai puţin gaz. Este decizia luată astăzi la Bruxelles de statele membre ale Uniunii Europene. Deşi măsura este una voluntară, Comisia Europeană ar putea să o facă obligatorie în cazul în care Rusia va închide robinetul. Pentru ţara noastră asta s-ar traduce în raţionalizarea gazului în industrie.

• ANIMAŢIE. Filmul teribilului accident din Argeş, în care Andrei şi-a condus vărul spre moarte din teribilism şi lipsă de experienţă. Şi el a plătit cu viaţa

Până în martie 2023, toate statele membre ale Uniunii Europene trebuie să scadă consumul de gaze naturale cu 15%. 

Kadri Simson, comisar european pentru energie: "Ştim că livrările de gaz se pot opri în orice moment, de aceea Consiliul European a cerut Comisiei să propună un plan de urgenţă al Uniunii Europene, în semn de solidaritate."

Dan Drăgan, secretar de stat în Ministerul Energiei: "Măsuri precum înlocuirea gazului cu alte surse, reducerea cererii în sectorul public, creşterea eficienţei energetice, alături de campanii de informare a populaţiei sunt instrumentele pe care le avem la îndemână."

Ţara noastră şi-a asumat în faţa Comisiei Europene că va face tot posibilul pentru a consuma mai puţine gaze naturale. Numai că nu are un plan concret în acest sens. "Să fie, în principiu, cu 15% mai mic decât e volumul consumat în perioada similară din ultimii cinci ani", explică Dan Drăgan.

Madalina Chitac, reporter Observator: "Anul trecut, România a consumat 11 miliarde de metri cubi de gaze. Din această cantitate, ne-am produs singuri aproximativ 10 miliarde de metri cubi. În perioada rece, adică din octombrie şi până în martie, ajuungem să consumăm 7,6 miliarde de metri cubi de gaze. Dacă ne-am reduce consumul cu 15%, ar trebuie să renunţăm la 1,1 miliarde de metri cubi de gaze."

Cum se va aplica planul de reducere a consumului de gaze?

Vom primi gaz cu porţia? Noi nu, dar consumatorii industriali sunt primii pe listă, spun experţii. Silvia Vlăsceanu, expertă în energie: "În orice situaţie, întreruperea alimentării cu energie sau gaze nu începe cu consumatorii casnici. Nu ne gândim acum că o brutărie va fi închisă şi vom rămâne fără pâine. Sunt consumatori care şi de bunăvoie vor considera că mai bine îşi întrerup producţia decât să plătească preţul gazului natural, primind în schimb anumite despăgubiri."

Lovite ar putea fi combinatele agricole, fabricile siderurgice și centralele care produc energie electrică și termoficare. Aceştia ar fi cei mai mari consumatori. Firmele mici şi mijlocii nu vor fi afectate. 

Momentan, decizia de reducere a consumului are un caracter voluntar.

Adrian Vintilă, FEL Romania: "În contextul în care o ţară membră a UE declară stare de urgenţă, ţările din vecinătate sunt obligate să se alăture, să ajute ţara care a declarat stare de urgenţă, prin livrare de gaze în acea ţară."

Silvia Vlăsceanu: "Nu ştiu dacă s-a ajuns la detalii despre preţul la care gazul din depozite va ajunge la ţările care au nevoie."

Gazul românesc ar putea ajunge, spre exemplu, în Germania, unul din cele mai dependente state de gazul rusesc.  În actualul context energetic extrem de sensibil, specialiştii ne recomandă tuturor să facem economii la energie. Statul n-a venit deocamdată cu nicio recomandare. 

Adrian Vintilă: "La preturile pe care le vedem in piata in acest moment, orice masura de eficienta energetica, e una prin care salvam niste bani." 

Rusia continuă jocul. Mâine Gigantul Gazprom va tăia la jumătate din gazul livrat prin Nord Stream către Germania.