De ce se teme Italia să trimită rachete Ucrainei: "Nu se găsesc în supermarket ca un borcan de Nutella"

Ministrul Apărării din Italia, Guido Crosetto, a declarat că sistemele de apărare aeriană solicitate de preşedintele Ucrainei vor fi furnizate Kievului "dacă este posibil", într-un interviu acordat ziarului "Il Messaggero". El a motivat anunţul: "Rachetele nu se găsesc în supermarket ca un borcan de Nutella, ci sunt sisteme complexe pentru care este necesar un timp îndelungat de producţie. Nu poţi să spui: «Bine, mâine mă duc să cumpăr o sută de rachete»".

• Jumătate de ţară, sub cod galben de vreme severă până sâmbătă seara. Rafalele de vânt depăşesc 50 km/oră

"Dacă vom da rachete de apărare aeriană Ucrainei, trebuie să le luăm din stocurile noastre şi trebuie să facem acest lucru fără să le epuizăm şi fiind siguri de calitate", a declarat ministrul apărării, Guido Crosetto, în interviul publicat miercuri de "Il Messaggero", citat de news.ro.

Declaraţiile lui Crosetto au fost făcute după ce Volodimir Zelenski a discutat marţi cu premierul Italiei, Giorgia Meloni. Într-un tweet postat după convorbire, liderul ucrainean a declarat că Meloni l-a informat că "se ia în considerare chestiunea furnizării de sisteme de apărare aeriană pentru a proteja cerul ucrainean".

"Cu siguranţă, Ucraina cere de luni de zile sprijin împotriva atacurilor aeriene asupra obiectivelor civile: case, spitale, şcoli, centrale electrice. Dacă va fi posibil, îi vom ajuta cu siguranţă să se apere: Rusia a trecut o graniţă pe care nu ar fi trebuit să o treacă", a comentat ministrul italian al apărării.

Întrebat de ce spune "dacă va fi posibil", el a explicat: "Pentru că aprovizionarea trebuie să fie compatibilă cu posibilitatea de a avea aceste arme şi de a le da Kievului eficiente şi funcţionale. Rachetele nu se găsesc în supermarket ca un borcan de Nutella, ci sunt sisteme complexe pentru care este necesar un timp îndelungat de producţie. Nu poţi să spui: «Bine, mâine mă duc să cumpăr o sută de rachete». Ele nu sunt acolo. Aşadar, dacă oferim sisteme de apărare antiaeriană Ucrainei, trebuie să le luăm din propriile noastre stocuri şi trebuie să o facem fără a le epuiza şi având certitudinea calităţii".

Ministrul italian se teme că Rusia ar folosi arme nucleare şi pledează pentru negocieri de pace

Crosetto speră însă că războiul se va termina cât mai curând posibil şi pledează pentru negocieri de pace, estimând că noul premier italian, Giorgia Meloni, poate juca în acest sens un rol „non-marginal”.

"Trebuie să construim un dialog şi să luăm în serios orice deschidere. Trebuie să vorbim cu toţi actorii. Şi cred că rolul lui Meloni şi al Italiei poate fi unul non-marginal: Giorgia, în întâlnirile internaţionale pe care le-a avut în doar două luni, a reuşit să câştige credibilitate, atenţie şi respect, condiţii care trebuie exploatate pentru a crea o cale de dialog pentru pace", a spus ministrul italian.

El se teme, pe de altă parte, că Rusia ar putea folosi arma nucleară, dacă "riscă o înfrângere".

"Utilizarea puterii nucleare tactice este avută în vedere de Rusia. Pentru noi este de neconceput, dar pentru Moscova nu, dacă se depăşeşte un punct ireversibil, dacă riscă o înfrângere, este (acest risc - n.r.). Pe scurt, pericolul, potenţial, există, deşi este foarte puţin probabil", a estimat Guido Crosetto.

Crosetto nu este sigur că Italia va aloca 2% din PIB pentru Apărare

Italia cheltuieşte puţin peste 1,5% din PIB pentru armament, în timp ce NATO prevede cheltuieli de 2%, ceea ce ar însemna pentru Roma o creştere bugetară de aproximativ 8 miliarde. Întrebat dacă Italia se va îndrepta către această direcţie, ministrul a spus că angajamentul de a ajunge la 2% datează din 2014 şi a fost confirmat de toate guvernele italiene care s-au perindat la conducere de atunci, însă depinde şi de "compatibilitatea financiară" a ţării. Pe de altă parte, el a arătat că simpla înarmare nu rezolvă problemele de apărare.

"Singurul aspect care trebuie clarificat este cât de repede vom ajunge la acest 2%. Sper să-mi îndeplinesc angajamentul, în funcţie de compatibilitatea financiară. În orice caz, nu este vorba doar de investiţii militare, ci de cheltuieli de apărare care includ şi personalul, infrastructura, întreţinerea. Toate acestea, cu excepţia câtorva naţiuni, cum ar fi SUA, Rusia, China şi poate Franţa, au construit în ultimele decenii un sistem care este, în cel mai bun caz, pregătit pentru misiuni internaţionale.

Prin urmare, 15-20 de mii de soldaţi pregătiţi să se rotească în timpul unei desfăşurări ar fi de ajuns. În schimb, noi ne-am dat seama că s-ar putea să avem nevoie să ne apărăm cu adevărat, aşa că va trebui să începem cu oamenii, cu vârsta medie a soldaţilor noştri, cu organizarea şi structurarea forţelor noastre armate. Nu are rost să cumperi o navă în plus, necesară pentru a controla un punct strategic precum Mediterana, dacă nu ai marinari pe care să îi îmbarci, sau să cumperi un nou avion, dacă nu poţi antrena piloţii sau nu poţi asigura întreţinerea acestuia. Pe scurt, problema armamentelor este una dintre multele pe care se bazează apărarea unei naţiuni", a punctat ministrul italian al apărării.