Declarație comună Lituania, Estonia şi Letonia - criza migranților din Belarus ar putea escalada într-un război

Ţările care se învecinează cu Belarus au avertizat joi că criza migranţilor de la graniţa de est ale Uniunii Europene ar putea escalada într-o confruntare militară, în timp ce Ucraina a anunţat că va desfăşura alte mii de trupe pentru a-şi consolida frontiera, transmite Reuters.

• EXCLUSIV. "Fetele i-au fost trimise special lui Van Damme". Actorul ar fi ştiut că minorele sunt traficate şi exploatate. Cum ar fi fost mascată afacerea

Lituania, Estonia şi Letonia au declarat că Belarus reprezintă ameninţări serioase la adresa securităţii europene prin escaladarea deliberată ”a atacului său hibrid” folosind migranţi pentru a riposta pentru sancţiunile UE. ”Acest lucru creşte posibilitatea unor provocări şi incidente grave care s-ar putea extinde şi în domeniul militar”, se arată într-o declaraţie comună a miniştrilor Apărării din aceste ţări.

Ministerul Apărării din Belarus a declarat anterior că, în urma acumulării de forţe militare poloneze în apropierea graniţei, va fi obligat ”să ia măsuri de răspuns adecvate”, atât în ​​mod independent, cât şi împreună cu aliatul său strategic, Rusia. Deşi nu este membră a UE, Ucraina, temându-se să devină un alt punct de conflict, a anunţat exerciţii şi desfăşurarea a 8.500 de militari şi ofiţeri de poliţie suplimentari la graniţa de nord a ţării cu Belarus.

Migranții fac haos la granița Poloniei cu Belarus

Migranţii blocaţi în Belarus au aruncat cu pietre şi crengi către poliţiştii de frontieră polonezi şi au folosit buşteni pentru a încerca să dărâme un gard de sârmă ghimpată, peste noapte, în noi încercări de a pătrunde cu forţa în UE, au declarat autorităţile de la Varşovia.

UE declară că Minskul încurajează mii de persoane care fug din părţile lumii devastate de război să încerce să îi treacă graniţele şi ar putea impune noi sancţiuni Belarusului şi companiilor aeriene care transportă migranţii, cel mai devreme începând de luni.

Preşedintele belarus Alexandr Lukaşenko a ameninţat că va riposta, inclusiv prin oprirea tranzitului de gaze naturale ruseşti prin Belarus, deşi nu a existat un răspuns imediat din partea Rusiei, aliatul şi susţinătorul ei financiar. Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că Moscova va încerca să ajute Europa să facă faţă unei crize energetice şi speră că autorităţile germane vor certifica în curând conducta Nord Stream 2 care va transporta un volum mai mare de gaze ruseşti către cea mai mare economie a Europei.

Minskul a declarat că două bombardiere strategice ruseşti patrulează spaţiul aerian din Belarus pentru a doua zi, în semn de sprijin. În comentariile transmise de presa locală, Lukaşenko a mai spus că au existat încercări de a transfera arme către imigranţi, dar nici nu a furnizat nicio dovadă şi nici nu a spus cine se află în spatele a ceea ce el a numit o provocare.

Vladimir Putin a vorbit cu Angela Merkel despre criza din Belarus

Kremlinul a spus că Rusia nu are nimic de-a face cu tensiunile de la graniţă şi a sugerat că prezenţa oamenilor puternic înarmaţi de ambele părţi este o sursă de îngrijorare. De asemenea, a mai spus că Putin a avut un al doilea apel telefonic în două zile cu cancelarul german Angela Merkel, care i-a spus că UE ar trebui să discute cu Belarus despre criză.

Kremlinul a respins anterior drept ”nebunească” o sugestie din presă conform căreia transportatorul rus Aeroflot ar putea fi vizat de sancţiuni. UE nu a spus care companii aeriene vor fi incluse, dar Turcia a răspuns, de asemenea, furioasă la o informaţie conform căruia Turkish Airlines ar putea fi afectată.

sursa: news.ro