Declaraţii paşnice, pregătiri pentru război. Joe Biden anunță că SUA vor trimite militari în ţările NATO din Europa de Est
Statele Unite vor trimite, în curând, noi unităţi militare în ţările membre NATO din Europa de Est.
Preşedintele Joe Biden a făcut anunţul într-un moment în care Rusia susţine, insistent, că nu doreşte un război cu Ucraina. Iar la Kiev, preşedintele Zelenski chiar a mustrat Occidentul pentru că vorbeşte prea mult despre posibila invazie rusă şi, astfel, stârneşte panică. Dincolo de declaraţii, manevrele şi pregătirile militare continuă de ambele părţi, iar războiul rămâne o ameninţare concretă.
- Alege ce urmează! Tu eşti liderul! Marcel Ciolacu, candidatul PSD la alegeri, faţă în faţă cu Alessandra Stoicescu de la ora 19:30, la Antena 1
- Alegeri prezidențiale 2024 LIVE TEXT. A început votul în diaspora. Primii români au votat în Noua Zeelandă
Reporter: Aţi decis când veţi deplasa trupe americane în Europa de Est?
Joe Biden, președintele american: Voi deplasa trupe americane în Europa de Est, în ţările NATO, în scurtă vreme. Nu peste mult timp.
Mii de soldați americani, în stare de alertă
În scurta discuţie cu ziariştii, după o deplasare în provincie, Joe Biden nu a precizat ţările pe care le are în vedere. 8.500 de soldaţi americani sunt în stare de alertă şi pot pleca oricând spre Europa. Iar noi unităţi pot fi mobilizate în scurt timp. Pentagonul ar prefera o ieşire paşnică din criză, dar americanii sunt pregătiţi pentru orice evoluţie.
- Preşedintele Ucrainei cere Occidentului să nu genereze "panică": "Probabilitatea unui atac există, dar nu e mai...
- Atmosferă apăsătoare în Ucraina: elevii învață despre explozibili, iar adulţii sunt instruiţi să tragă cu...
- Ce riscă românii care refuză încorporarea în armată, în caz de război sau stare de asediu
Lloyd Austin, ministrul Apărării din SUA: Domnul Putin poate face ceea ce este corect. Nu este niciun motiv pentru ca această situaţie să dea naştere unui conflict. Orice decizie ar lua, Statele Unite vor fi alături de aliaţii şi partenerii noştri.
Vladimir Putin spune că nu vrea război
Vladimir Putin a reafirmat că nu doreşte războiul într-o discuţie prin telefon cu preşedintele francez Emmanuel Macron. Dar Putin a acuzat din nou Occidentul că ignoră ceea ce a numit "motivele principale de îngrijorare" ale Rusiei. El ar dori ca NATO să nu mai primească noi membri şi să-şi retragă armamentul din Europa de Est, cereri inacceptabile pentru Alianţă. Prin urmare, Kremlinul susţine continuarea dialogului dar nu exclude măsuri mai dure, dacă îşi va pierde răbdarea.
Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe: Dacă va depinde de Federaţia Rusă, nu va fi război, noi nu vrem război. Dar nici nu vom permite ca interesele noastre să fie călcate în picioare grosolan sau ignorate.
Președintele ucrainean susține că o invazie rusă nu este iminentă în acest moment
Serviciile de informaţii americane au aflat că armata rusă a transferat la frontiera cu Ucraina şi rezerve de sânge, ca în vederea unor lupte soldate cu mulţi răniţi. Dar la Kiev, într-o lungă conferinţă de presă, preşedintele Zelenski i-a surprins oarecum pe ziariştii străini cu opinia că o invazie rusă nu este iminentă în acest moment.
Volodymyr Zelenskiy, preşedintele Ucrainei: Şi la începutul anului 2021 au fost manevre militare ale Federaţiei Ruse, cu o mare concentrare (de trupe). Atunci, Statele Unite şi prietenii noştri europeni au convins Rusia să-şi retragă trupele. Şi nu cred că situaţia este mai gravă acum.
După criza de anul trecut, armata ucraineană s-a înzestrat cu noi arme moderne, unele livrate de Occident tocmai pe fondul pericolului unui atac al Rusiei.
Zinovi Tujansky, soldat ucrainean: Sunt sută la sută convins că nu vor trece la atac cu tancurile, pentru că avem deja o mulţime de arme antitanc. În locul duşmanului, cu siguranţă nu aş folosi tancurile.
În timp ce soldaţii ucraineni învaţă să-şi folosească noile arme, Rusia începe mereu noi manevre militare în jurul Ucrainei, inclusiv în Marea Neagră. Pe frontul luptelor cu separatiştii din Donbas, atât militarii ambelor tabere cât şi localnicii care au rămas în zona de conflict s-au resemnat la gândul unei noi dezlănţuiri de violenţă. Aceasta deşi ei sunt, probabil, cei mai dornici de pace, după aproape opt ani în care, în ciuda armistiţiului, schimburile de focuri nu au încetat să facă victime.