Ce riscă românii care refuză încorporarea în armată, în caz de război sau stare de asediu

Deși serviciul militar obligatoriu a fost eliminat de la 1 ianuarie 2007, Legea pentru pregătirea populației, publicată în Monitorul Oficial pe 12.12.2006, are un Articol 1 cât se poate de clar: Cetăţenii români au dreptul şi obligaţia să apere România. Iar la Articolul 3 se stabilesc condițiile în care cetățenii români pot fi încorporați.

În ce condiții se poate face încorporarea bărbaților în armată

Art. 3. - (1) Serviciul militar se îndeplineşte de către cetăţenii români, bărbaţi şi femei, care au împlinit vârsta de 18 ani, în formele prevăzute de lege.

(2) Serviciul militar se îndeplineşte în următoarele forme:

a) activ;

b) alternativ;

c) în rezervă.

(3) Serviciul militar activ se îndeplineşte în calitate de:

a) militar profesionist;

b) militar în termen;

c) elev sau student la instituţiile de învăţământ din sistemul de apărare şi securitate naţională, cu excepţia elevilor liceelor şi colegiilor militare;

d) soldat sau gradat voluntar.

(4) Serviciul militar în rezervă se îndeplineşte în calitate de:

a) rezervist voluntar;

b) rezervist. (

5) La declararea mobilizării şi a stării de război sau la instituirea stării de asediu, îndeplinirea serviciului militar în calitate de militar în termen ori rezervist concentrat/mobilizat devine obligatorie pentru bărbaţii cu vârste cuprinse între 20 şi 35 de ani, care îndeplinesc criteriile pentru a îndeplini serviciul militar.

Pedepse cu închisoare pentru cei care refuză încorporarea 

Articolul 432 Cod Penal: Sustragerea de la serviciul militar în timp de război

Fapta persoanei care, în timp de război sau pe durata stării de asediu, își provoacă vătămări integrității corporale sau sănătății, simulează o boală sau o infirmitate, folosește înscrisuri false sau orice alte mijloace, în scopul de a se sustrage de la serviciul militar, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

Articolul 435 Cod Penal: Neprezentarea la încorporare sau concentrare

(1) Neprezentarea la încorporare, concentrare sau mobilizare în timp de război sau pe durata stării de asediu, în termenul prevăzut în ordinul de chemare, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

(2) Cu aceeași pedeapsă se sancționează și neprezentarea celui încorporat sau concentrat la unitatea la care a fost repartizat, precum și a celui care, executând potrivit legii serviciul alternativ, nu se prezintă în termen la angajator.

(3) Termenele de prezentare prevăzute în alin. (1) și alin. (2) se prelungesc cu 10 zile, în cazul în care cel chemat se află în străinătate.

Ce riscă soldații care părăsesc postul

Articolul 416 Cod Penal: Părăsirea postului sau comenzii

(1) Părăsirea de către militar a postului, a serviciului sau a oricărui alt loc în care acesta trebuia să se afle se pedepsește cu închisoarea de la 3 luni la un an.

(2) Părăsirea comenzii sau a serviciului de permanență de către orice militar se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani.

(3) Faptele prevăzute la alin. (1) și (2) săvârșite pe durata stării de asediu sau a stării de urgență se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani, iar dacă au fost săvârșite în timp de război, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani.

Până la 10 ani de închisoare pentru dezertare

Articolul 413 Cod Penal: Dezertarea

(1) Absența nejustificată de la unitate sau de la serviciu, care depășește 3 zile, a oricărui militar se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.

(2) Dezertarea săvârșită în următoarele împrejurări:

a) de doi sau mai mulți militari împreună;

b) având asupra sa o armă militară;

c) în timpul misiunilor la care participă în afara teritoriului statului român, se pedepsește cu închisoarea de la 3 la 10 ani.

(3) În timp de război sau pe un teritoriu pe care a fost proclamată starea de asediu sau de urgență, dezertarea oricărui militar de la unitate sau serviciu care a depășit 24 de ore se pedepsește cu închisoarea de la 3 la 10 ani.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰