Discuții privind crearea unei armate europene, după evenimentele din Afganistan. Șeful politicii Externe a UE: Europenii trebuie să-și asume propriile responsabilităţi

Germania a cerut joi Uniunii Europene să permită unor coaliţii de state UE voluntare să desfăşoare rapid forţe militare în situaţii de criză, în cadrul discuţiilor statelor membre legate de evacuarea haotică din Afganistan, transmite Reuters.

• Cum şi-a falsificat un senator POT CV-ul: Paul Pintea are doar 10 clase, calificarea zidar și studii la "academia matrimonială"

Eforturile UE de a crea o forţă de reacţie rapidă au fost paralizate de mai bine de un deceniu, în pofida creării, în 2007, a unui sistem de grupuri de luptă de 1.500 de soldaţi care nu au fost niciodată folosite din cauza disputelor privind finanţarea şi a reticenţei de desfăşurare a forţelor.

Dar retragerea trupelor conduse de SUA din Afganistan a readus subiectul în atenţie, UE fiind în situaţia posibilă de a nu putea evacua singură personal din ţările în care pregăteşte trupe străine, precum în Mali.

"Uneori există evenimente care catalizează istoria, care creează o deblocare şi cred că Afganistanul este unul dintre aceste cazuri", a declarat şeful politicii Externe a UE, Josep Borrell, în Slovenia, adăugând că speră la un plan în octombrie sau noiembrie.

Borrell a cerut blocului să creeze o ”forţă de primă intrare”, de 5.000 de soldaţi, care să poată fi desfăşurată rapid, pentru a reduce dependenţa de Statele Unite.

El a spus că preşedintele Joe Biden este al treilea lider consecutiv al SUA care i-a avertizat pe europeni că ţara sa se retrage din intervenţiile în străinătate din apropierea Europei.

"Reprezintă un avertisment pentru europeni, care trebuie să se trezească şi să îşi asume propriile responsabilităţi", a spus el după ce a condus o şedinţă a miniştrilor Apărării din UE în Slovenia.

Statele membre nu au ajuns la un acord comun

Diplomaţii participanţi la reuniune au declarat pentru Reuters că nu există nicio decizie cu privire la calea de urmat, UE fiind incapabilă să cadă de acord asupra unei modalităţi prin care să decidă rapid autorizarea unei misiuni fără implicarea tuturor celor 27 de state, a parlamentelor lor naţionale şi a celor care doresc aprobarea Organizaţiei Naţiunilor Unite.

Propunerea Germaniei, una dintre cele mai puternice forţe militare din UE, dar istoric reticentă în a-şi trimite forţele în luptă, s-ar baza pe o decizie comună a blocului, dar nu neapărat pe defăşurarea de forţe de către toate statele membre.

"În UE, coaliţiile unor state voluntare ar putea acţiona după o decizie comună a tuturor", a afirmat ministrul german al Apărării Annegret Kramp-Karrenbauer, într-un tweet din Slovenia.

O forţă de reacţie rapidă este văzută ca fiind mai probabilă acum că Marea Britanie a ieşit din bloc. Marea Britanie, una dintre principalele puteri militare ale Europei alături de Franţa, fusese sceptică cu privire la politica de apărare colectivă.

Decizia finală, așteptată până în martie

Diplomaţii UE spun că vor un acord final privind proiectarea şi finanţarea unor astfel de misiuni până în martie, când Franţa va prelua preşedinţia rotativă a UE, de şase luni, în ianuarie.

Kramp-Karrenbauer a spus că întrebarea cheie nu este dacă UE va înfiinţa o nouă unitate militară, şi că discuţia nu trebuie să se oprească aici.

 "Capacităţile militare din ţările membre ale UE există. Întrebarea cheie pentru viitorul poliţiei europene de securitate şi apărare este cum ne folosim în cele din urmă capabilităţile noastre militare împreună", a spus ea.

 Între timp, ministrul Apărării din Slovenia, Matej Tonin, a sugerat că o forţă de reacţie rapidă ar putea cuprinde 5.000 până la 20.000 de soldaţi, dar desfăşurarea nu ar trebui să depindă de o decizie unanimă a celor 27 de state ale UE.

”Dacă vorbim despre grupurile de luptă europene, problema este că, din cauza consensului, acestea nu sunt aproape niciodată activate. Poate că soluţia este că inventăm un mecanism în care majoritatea clasică va fi suficientă şi cei care sunt dispuşi vor putea merge (înainte)”, a declarat Matej, a cărui ţară deţine preşedinţia rotativă a UE.