Experții militari loiali lui Putin dau înapoi și avertizează că războiul de lungă durată ar putea fi în defavoarea Rusiei

Experții militari ruși, chiar și cei loiali lui Vladimir Putin, sunt tot mai neliniștiți și trag un semnal de alarmă privind prelungirea războiului din Ucraina și urmările acestuia asupra Rusiei, potrivit Centrului de Analiză Politică Europeană. De asemenea, aceste îndoieli încep să fie împărtășite și de simplii cetățeni. 

• Florin Piersic, internat la Foișor în "stare generală gravă". DETALII la Observator 19:00, la Antena 1
• Ciolacu vrea măsuri anti-shrinkflație ca în Franţa. Ce vor fi obligaţi producătorii să pună pe ambalajele produselor cu gramaj redus, dar preţ la fel

La mijlocul lunii iulie, sociologii independenți din cadrul proiectului de cercetare Chronicles au remarcat că, pe o perioadă de aproximativ șase săptămâni, numărul rușilor care au declarat că susțin așa-numita operațiune militară din Ucraina a scăzut cu 9%, de la 64% la 55%. Acesta este cel mai scăzut nivel de la începutul războiului și, potrivit cercetătorilor, este de așteptat ca acest declin să se accentueze.

În urmă cu aproximativ o lună, canalele Telegram pro-Kremlin au recunoscut, de asemenea, că în ciuda sentimentelor patriotice, societatea rusă dorește să pună capăt războiului cât mai curând posibil. În schimb, îndoielile experților militari ruși sunt o noutate, în special apelurile lor pentru încheierea cât mai repede a fazei active a războiului. 

Argumentele lor sunt îmbrăcate în propaganda acceptată de regim: un război de lungă durată este benefic pentru Occident și pentru „naționaliștii de la Kiev”, dar mesajul cheie este că Rusia nu trebuie să permită acest lucru.

Experții militari loiali lui Putin, îngrijorați

Alexander Zhilin, fostul colonel în cadrul GRU, a susținut recent că un război prelungit ar duce la „distrugerea economiei, sângerarea armatei, producerea de pierderi mari potențialului țărilor aflate în război”, iar Rusia riscă să fie marginalizată pe scena politicii mondiale. 

La sfârșitul lunii iulie, pe site-ul Military Review apropiat de ministerul rus al Apărării au apărut mai multe articole cu comentarii asemănătoare. Într-unul din ele, autorul Alexander Odintsov a subliniat că „strategia armatei ruse de a lansa lovituri limitate și la distanță împotriva forțelor armate ucrainene” și-a atins limita, în timp ce armata ucraineană a dat dovadă de o rezistență neașteptată și este gata să se sacrifice pentru ideile sale.

Operațiunea militară a Rusiei se confruntă cu riscuri reale, a mai scris Odintsov. Războiul de durată ar putea acționa în defavoarea Rusiei. În mod critic, experții militari ruși se tem că „odată cu primul eșec major, atitudinea societății față de putere se va schimba” și că Kremlinul ar putea pur și simplu să nu aibă suficiente resurse pentru un război de lungă durată (în cinci luni de război, Rusia a pierdut peste 5.000 de vehicule blindate).

Kremlinul apelează la recrutările „ascunse"

Datele analiștilor independenți confirmă îngrijorările experților militari ruși. Rusia nu are resursele necesare pentru a trece la o ofensivă decisivă. Un alt expert militar susține că majoritatea societății ruse tinde să susțină pasiv războiul și nu este pregătită să participe direct. De aceea, Kremlinul preferă tactica recrutării „ascunse”.

O astfel de tactică, așa cum a subliniat și activista rusă pentru drepturile omului Olga Romanova, este recrutarea prizonierilor. Potrivit acesteia, recrutarea se desfășoară în toate regiunile Rusiei și din fiecare zonă pot fi recrutați sute de deținuți. În același timp, nu există temeiuri legale pentru trimiterea acestora pe front. Aceste scheme de recrutare au fost confirmate și de americanul Paul Whelan, închis într-o colonie rusă sub acuzația de spionaj.