Fraudă climatică globală: Netflix, Disney, Gucci, Shell, Bayer au cumpărat certificate CO2 fără valoare de la organizaţia Verra

Compensările de carbon din pădure aprobate de cel mai important furnizor din lume și utilizate de Disney, Shell, Gucci, Netflix și alte mari corporații sunt în mare parte lipsite de valoare și ar putea înrăutăți încălzirea globală. Studiile făcute asupra Verra, cel mai furnizor de certificate din domeniu, au constatat că, pe baza analizei unui procent semnificativ din proiectele sale , mai mult de 90% din creditele de compensare pe care le oferă nu ajută la reducerea emisiilor de carbon, notează The Guardian.

• Reacţia lui Piedone, după ce Firea și-a depus candidatura pentru funcția de primar al Capitalei: "PSD a aruncat-o la gunoi, apoi a reciclat-o"

Analiza ridică semne de întrebare cu privire la creditele cumpărate de o serie de branduri internaționale,  multe care și-au etichetat produsele și serviciile drept "neutre din punct de vedere al emisiilor de carbon" sau le-au spus consumatorilor că pot zbura, cumpăra haine noi sau mânca anumite alimente fără a înrăutăți criza climatică. În ciuda acestor declarații, de-a lungul timpului au apărut suspiciuni cu privire la faptul dacă acestea credite sunt cu adevărat eficiente.

Verra, un ONG cu sediul în sediul în Washington DC, operează o serie de standarde de mediu de vârf pentru acțiunile climatice și dezvoltarea durabilă, inclusiv standardul voluntar de carbon (VCS), emițând credite pentru compensările de carbon de peste un miliard de dolari. Programul său de protecție a pădurilor tropicale reprezintă 40% din creditele pe care le aprobă și a fost lansat înainte de Acordul de la Paris cu scopul de a genera venituri pentru protejarea ecosistemelor.

Reprezentanții Verra susține că concluziile la care au ajuns studiile sunt incorecte și pune sub semnul întrebării metodologia acestora. Și subliniază că activitatea lor din 2009 a permis ca miliarde de dolari să fie canalizați către activitatea vitală de conservare a pădurilor.

La ce concluzii au ajuns studiile?

Pentru a evalua eficiența creditelor de carbon, o echipă de jurnaliști a analizat rezultatele a trei studii științifice care au folosit imagini din satelit pentru a verifica rezultatele unui număr de proiecte de protejare a pădurilor, cunoscute sub numele de scheme Redd+. Deși o serie de studii au analizat compensările, acestea sunt singurele trei cunoscute care au încercat să aplice metode științifice riguroase pentru evaluarea despăduririlor evitate prin programele Verra.

Organizațiile care au înființat și au condus aceste proiecte oferă propriile estimări cu privire la cât de mult vor opri defrișările, folosind regulile Verra. Predicțiile sunt evaluate de o terță parte aprobată de Verra și, dacă sunt acceptate, sunt apoi utilizate pentru a genera creditele pe care companiile le pot cumpăra și utiliza pentru a compensa propriile emisii de carbon. De exemplu, dacă o organizație estimează că proiectul său va opri defrișarea a 100 de hectare, poate utiliza o formulă aprobată de

Verra pentru a o echivala în emisii de carbon. Aceste emisii economisite pot fi apoi achiziționate de către o companie și aplicate propriilor obiective de reducere a emisiilor de carbon.

Jurnaliștii au putut face analize suplimentare asupra acestor proiecte, comparând estimările realizate de proiectele de compensare cu rezultatele obținute de oamenii de știință. Analiza a indicat că aproximativ 94% din creditele pe care le-au produs nu ar fi trebuit aprobate. Creditele din 21 de proiecte nu au avut niciun beneficiu climatic, șapte au avut între 98% și 52% mai puține decât au pretins folosind sistemul Verra, iar unul a avut un impact cu 80% mai mare.

Separat, un studiu realizat de cercetătorii de la Cambridge asupra a 40 de proiecte coordonate de Verra a constatat că, în timp ce unele au oprit defrișările, zonele în care au fost eficiente au fost extrem de mici. Doar patru proiecte au fost responsabile pentru trei sferturi suprafața totală care a fost protejată.

Jurnaliștii au analizat din nou aceste rezultate mai îndeaproape și au constatat că, în 32 de proiecte în care a fost posibilă compararea afirmațiilor lui Verra cu concluziile studiului, scenariile de bază ale pierderii pădurilor au părut să fie supraevaluate cu aproximativ 400%. Trei proiecte din Madagascar au obținut rezultate excelente și au un impact semnificativ asupra cifrelor. Dacă aceste proiecte nu sunt incluse, exagerarea medie este de aproximativ 950%.