Grecia a întărit controalele la granița cu Turcia pentru a bloca accesul refugiaților care sunt așteptați în urma cutremurelor

Grecia îşi fortifică graniţa pentru a bloca refugiaţii care sunt aşteptaţi în urma cutremurelor din Turcia şi Siria. A întărit controalele de-a lungul frontierei sale terestre şi maritime cu Turcia, pentru că se așteaptă la un nou val de persoane, care pot căuta un refugiu după cutremurele devastatoare din sud-estul Turciei și nordul Siriei. 

• China îi dă replica lui Trump. Anunţă tarife vamale de 34% la toate produsele americane începând cu 10 aprilie

Grecia a întărit controalele de-a lungul frontierei sale terestre şi maritime cu Turcia, aşteptându-se la un nou val de persoane care ar putea căuta refugiu în urma cutremurelor ce au devastat sud-estul Turciei şi nordul Siriei, relatează The Guardian, citat de News.ro

Sute de poliţişti de frontieră suplimentari au început să patruleze în weekend la graniţa terestră greco-turcă din regiunea Evros, în timp ce au fost intensificate măsurile de urgenţă pentru a stăvili fluxurile de imigranţi.

"Deplasarea în masă a milioane de oameni nu este o soluţie", a declarat ministrul grec al migraţiei, Notis Mitarakis, subliniind necesitatea trimiterii la timp de ajutoare de urgenţă în Turcia şi Siria.

Este de aşteptat ca o parte dintre persoanele rămase fără adăpost în urma cutremurelor din 6 februarie - un dezastru care s-a soldat cu peste 50.000 de morţi - să înceapă să se îndrepte spre Europa în primăvară, dacă nu va sosi asistenţă umanitară, notează The Guardian.

Grecia îşi fortifică graniţa pentru a bloca refugiaţii 

Patrulele grecilor au fost întărite, după ce, în contextul discuţiilor despre Schengen, Mitarakis ceruse oricum o protecţie sporită a frontierelor continentului printr-o infrastructură de supraveghere consolidată şi garduri suplimentare.

La o conferinţă europeană privind gestionarea frontierelor, care a avut loc vineri în Grecia, el a promis că extinderea unui zid controversat de-a lungul frontierei terestre va continua, indiferent dacă va fi sau nu finanţat de UE. Bariera de 35 de kilometri lungime şi 5 metri înălţime ar urma să se dubleze până la sfârşitul anului. "Gardul va fi extins pe întreaga lungime a fluviului (Evros sau Mariţa - n.r.), astfel încât să putem proteja continentul european de fluxurile ilegale", a declarat el.

Guvernul de centru-dreapta de la Atena a declarat, de asemenea, că va achiziţiona zeci de noi nave pentru paza de coastă, ca să patruleze insulele din Marea Egee care se află în faţa coastelor turceşti.

Având în vedere că agenţia de frontieră a UE, Frontex, a întărit, de asemenea, patrulele în Marea Egee, un număr tot mai mare de refugiaţi îşi riscă viaţa şi integritatea fizică ocolind insulele greceşti pentru a călători în ambarcaţiuni supraaglomerate din Turcia spre Italia. Zecile de refugiaţi, printre care şi un nou-născut, găsiţi morţi duminică după ce ambarcaţiunea lor a eşuat pe o mare agitată în largul Calabriei, îşi începuseră călătoria de pe coasta turcă.

Bruxelles-ul a alocat Greciei mulţi bani pentru gestionarea migraţiei

Bruxelles-ul a alocat Greciei mai mulţi bani pentru gestionarea migraţiei decât oricărui alt stat membru al UE, invocând rolul său de primă linie. Centrele de azil, extrem de costisitoare, au înlocuit taberele sordide din Samos, Leros şi Kos, iar în acest an este aşteptată deschiderea unor centre similare pentru solicitanţii de azil în Lesbos şi Chios. Instalaţiile au fost comparate de grupurile pentru drepturile omului cu închisorile, menţionează The Guardian.

Apelurile pentru măsuri mai dure anti-migraţie au crescut de la criza din 2015, când aproape 1 milion de sirieni care fugeau de războiul civil au cerut azil în Europa. Miniştrii reprezentând 15 state membre care au participat la conferinţa de săptămâna trecută de la Atena au solicitat nu numai încheierea de acorduri cu ţări terţe pentru a accepta refugiaţi, ci şi un sprijin financiar suplimentar "pentru toate tipurile de infrastructură de protecţie a frontierelor".

Toate aceste discuţii au loc în contextul în care Olanda şi Austria, cu precădere, au reclamat că spaţiul Schengen nu funcţionează şi nu este suficient protejat, motiv pentru care s-au opus, în decembrie, intrării României şi Bulgariei în spaţiul de liberă circulaţie, acceptând, în schimb, Croaţia.

"În acest moment este crucial pentru Europa să decidă ce tip de politică de migraţie dorim şi, mai exact, ce tip de gestionare a frontierelor dorim", le-a spus Mitarakis omologilor săi. "În mod clar, trebuie să oferim azil persoanelor care au nevoie de protecţie, dar într-un mod ordonat... Astăzi, din păcate, în loc să fim proactivi în gestionarea azilului, avem de-a face cu traficanţii de persoane care vând locuri către societăţile noastre - şi nu celor care ar avea cea mai mare nevoie, ci celor care plătesc", a arătat ministrul elen al migraţiei.