Iranul avertizează Israelul că şi-ar putea revizui doctrina nucleară dacă îi sunt lovite instalațiile nucleare: "Degetul e pe trăgaci"

Iranul avertizează Israelul că orice amenințare la adresa instalațiilor sale nucleare civile ar primi nu numai un răspuns similar, dar și "reconsiderarea utilizării programului nuclear în scopuri militare". 

• China îi dă replica lui Trump. Anunţă tarife vamale de 34% la toate produsele americane începând cu 10 aprilie

Iranul şi-ar putea revizui ''doctrina nucleară'' în contextul ameninţărilor israeliene, a declarat joi un comandant al Gardienilor Revoluţiei, ceea ce sporeşte temerile referitoare la programul nuclear despre care Teheranul a susţinut constant că are exclusiv scopuri civile.

''O revizuire a doctrinei şi politicii noastre nucleare şi consideraţiilor comunicate anterior este perfect posibilă'', a spus generalul Ahmad Haghtalab, responsabil pentru securitatea nucleară în cadrul corpului de elită al Teheranului, citat de agenţia de presă Tasnim.

Iranul, pregătit să lanseze ''rachete puternice'' asupra instalaţiilor nucleare israeliene

Haghtalab a afirmat că Iranul este pregătit să lanseze ''rachete puternice'' asupra instalaţiilor nucleare israeliene, ca represalii la un eventual atac al Israelului contra unor obiective nucleare iraniene. ''Dacă regimul sionist vrea să ia măsuri contra centrelor şi instalaţiilor noastre nucleare, el se va confrunta indubitabil cu reacţia noastră. Pentru contraatac, instalaţiile nucleare ale regimului sionist vor fi ţintite cu armament avansat'', a avertizat militarul iranian de rang înalt.

Israelul a anunţat că îşi rezervă ''dreptul de a se proteja'' în faţa Iranului după atacul iranian, desfăşurat cu peste 350 de drone şi rachete lansate către teritoriul israelian, ce au fost în marea lor majoritate interceptate în zbor. Partea israeliană nu a oferit nicio informaţie privind mijloacele, data şi ţintele unei eventuale operaţiuni anti-iraniene.

Generalul Haghtalab a precizat că ''centrele nucleare ale inamicului sionist'' au fost identificate şi că Teheranul dispune de ''informaţiile necesare privind toate ţintele''. ''Degetul pe trăgaci pentru a trage rachete puternice pentru distrugerea totală a ţintelor determinate'', a avertizat el, citat de agenţia de presă IRNA.

Israelul acuză Iranul că vrea să se doteze cu bomba atomică, însă Teheranul a respins constant această acuzaţie.

Un alt responsabil iranian de rang înalt a declarat joi că ţara sa a utilizat doar ''armament vechi şi o putere minimală'' pentru atacul său din weekend-ul trecut contra Israelului. ''În acest stadiu, nu am utilizat rachetele Khorramshahr, Sajil, Haj Qasem, Kheibar şi Hypersonic II'', a spus generalul Ali Hajizadeh, comandantul forţelor aerospaţiale din cadrul Gardienilor Revoluţiei, care au efectuat operaţiunea.

Filmul escaladării tensiunilor dintre Israel şi Iran

Liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, are ultimul cuvânt în ceea ce priveşte programul nuclear al Teheranului, suspectat de Occident că are de fapt scopul producerii unei arme nucleare. Khamenei a afirmat cu numeroase ocazii că Iranul nu urmăreşte construirea sau folosirea armelor nucleare, lucru interzis de religia sa.

La 1 aprilie, şapte militari iranieni, printre care doi de rang înalt, şi un combatant Hezbollah au fost ucişi într-o lovitură aeriană asupra consulatului iranian de la Damasc. Iranul a acuzat imediat Israelul, care nu şi-a confirmat responsabilitatea în atac.

Conform liderului Hezbollah, lovitura împotriva consulatului iranian la Damasc constitutie un punct de cotitură în războiul din Fâşia Gaza între Israel şi mişcarea palestiniană Hamas, început în urmă cu peste şase luni.

Aliaţii Hamas, printre care Hezbollahul libanez şi rebelii yemeniţi houthi, sunt reuniţi de Iran în cadrul a ceea ce Teheranul califică drept "axa de rezistenţă" contra Israelului. Conflictul actual din Fâşia Gaza a fost declanşat de atacul terorist fără precedent comis de comandouri ale Hamas în 7 octombrie anul trecut în sudul Israelului, când cel puţin 1.160 de persoane au fost ucise. Alte circa 250 de persoane au fost luate ostatice şi duse în enclava palestiniană.

Armata israeliană a ripostat cu o campanie de bombardamente, urmată de o operaţiune terestră de amploare, împotriva poziţiilor Hamas din Fâşia Gaza. Conform autorităţilor sanitare din Fâşia Gaza, acţiunile militare israeliene s-au soldat până joi la prânz cu 33.970 de morţi (dintre care cel puţin 71 în ultimele 24 de ore) şi 76.770 de răniţi în rândul palestinienilor.