Jens Stoltenberg: NATO creşte numărul militarilor din Forţa de Răspuns la peste 300.000. Grupurile de luptă, ridicate la nivel de brigadă

Liderii NATO vor decide miercuri, în cadrul summitului de la Madrid, să transforme Forţa de răspuns şi să ridice la peste 300.000 de militari numărul soldaţilor cu nivel ridicat de reacţie pentru a face faţă ameninţării reprezentate de Rusia, a anunţat luni secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice. ”Nu mai este posibil un dialog între NATO și Rusia”, a spus Jens Stoltenberg. Război Rusia - Ucraina, ziua 124 LIVE TEXT

• Tânăr răpit cu duba din parcarea unui bloc din Bucureşti. A fost sechestrat şi torturat. DETALII la Observator 13:00, la Antena 1
• Craterul din Slănic are 15 m adâncime, cât un bloc de cinci etaje. Groapa ar fi trebuit să fie astupată azi-noapte, dar nici urmă de muncitori

NATO va creşte masiv numărul Forţei de Răspuns la peste 300.000 de militari, a anunţat, luni, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice Jens Stoltenberg. "Vom transforma Forţa de răspuns a NATO şi vom mări numărul militarilor cu nivel ridicat de reacţie la peste 300.000", le-a spus el jurnaliştilor înainte de summitul NATO de la Madrid. Forţa de răspuns a NATO (NRF) are în prezent circa 40.000 de militari.

"Vom spori de asemenea capacitatea noastră de a ne consolida în caz de conflict, datorită mai multor echipamente prepoziţionate, capacităţilor desfăşurate în avans, precum apărarea aeriană, şi forţelor prealocate apărării anumitor aliaţi", a adăugat norvegianul Jens Stoltenberg.

La summitul de la Madrid, NATO îşi va schimba de asemenea limbajul în privinţa Rusiei, care în strategia Alianţei pentru 2010 era descrisă drept un partener strategic. "Nu va mai fi cazul în conceptul strategic asupra căruia vom conveni la Madrid", a spus Stoltenberg.

"Mă aştept ca aliaţii să precizeze cu claritate că Rusia reprezintă o ameninţare directă pentru securitatea noastră, pentru valorile noastre, pentru ordinea internaţională bazată pe reguli", a adăugat el.

Erdogan va discuta marţi cu preşedintele finlandez şi premierul suedez despre candidaturile la NATO

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan urmează să se întâlnească marţi, la Madrid, cu omologul său finlandez Sauli Niinistö şi premierul suedez Magdalena Andersson pentru a discuta despre candidaturile Finlandei şi Suedie la NATO, blocate de către Ankara, anunţă luni Helsinki.

Această reuniune la nivel înalt cu preşedintele Niinistö şi şefa Guvernului suedez Andersson urmează să aibă loc la începutul summitului NATO organizat în capitala spaniolă, în prezenţa secretarului general al NATO Jens Stoltenberg. Noi negocieri în vederea unei ridicări a vetoului turc sunt prevăzute luni, la sediul NATO, la Bruxelles, mai anunţă Helsinki

Preşedintele Klaus Iohannis, la Summit-ul NATO de la Madrid, care are loc pe fondul celei mai grave crize de securitate din zona euroatlantică, după al Doilea Război Mondial

Preşedintele României, Klaus Iohannis, participă, în perioada 28-30 iunie 2022, la reuniunea şefilor de stat şi de guvern ai Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) de la Madrid, Regatul Spaniei. Summitul Alianţei Nord-Atlantice este a treia reuniune de vârf a Organizaţiei din acest an, dar prima cu caracter regulat, primele două, din 25 februarie şi 24 martie, cu caracter extraordinar, fiind convocate în contextul invaziei militare a Ucrainei de către Rusia., transmite luni Administraţia Prezidenţială, citată de news.ro.

La Summitul de la Madrid, care are loc pe fondul celei mai grave crize de securitate din zona euroatlantică după al Doilea Război Mondial, vor fi adoptate decizii istorice care vor răspunde imperativelor de apărare generate de actualul context, cu un caracter transformator pentru NATO.

Potrivit Cotroceniului, ”aceste hotărâri vor constitui un pas ferm în procesul de adaptare şi modernizare a Alianţei şi vor demonstra, o dată în plus, faptul că NATO este cea mai de succes alianţă politico-militară din istorie”.

”Astfel, reuniunea la cel mai înalt nivel de la Madrid va consolida şi eficientiza  Alianţa din perspectivă politică, militară, funcţională şi tehnologică şi va reconfirma, totodată, unitatea şi solidaritatea aliate, inclusiv parteneriatul transatlantic”, se precizează în comunicat.

Reuniunea are un potenţial cu adevărat transformativ, întrucât în cadrul Summitului se vor adopta documente de referinţă, precum Noul Concept Strategic – document programatic care va stabili priorităţile NATO pentru cel puţin următoarea decadă şi care va adopta şi adapta instrumentele necesare pentru implementarea acestora, Declaraţia politică a Summitului, dar şi alte decizii privind consolidarea şi eficientizarea posturii de descurajare şi apărare, intensificarea parteneriatelor NATO, cu accent pe sprijinul pentru partenerii vulnerabili, inclusiv din Vecinătatea Estică.

Totodată, Summitul va fi un punct de reper în implementarea viitoare a unor acţiuni care vor consolida capacitatea de răspuns a Alianţei faţă de provocările tehnologiilor emergente şi disruptive dezvoltate de actori statali şi non-statali. Programul Summitului va fi unul consistent, incluzând trei reuniuni la cel mai înalt nivel ale Consiliului Nord-Atlantic şi activităţi cu o încărcătură simbolică şi practică, precum semnarea Scrisorii de angajament pentru Fondul de Inovare al NATO.

Programul lui Klaus Iohannis la summitul NATO de la Madrid

Astfel, Preşedintele României va participa,  miercuri, 29 iunie, la o primă reuniune formală a Consiliului Nord-Atlantic la nivelul şefilor de stat şi de guvern având ca teme de discuţie războiul ilegal de agresiune al Rusiei contra Ucrainei, consecinţele acestuia şi continuarea asistenţei acordate Ucrainei, în deschiderea căreia va interveni şi Preşedintele Ucrainei prin sistem de videoconferinţă.

De asemenea, vor fi abordate Noul Concept Strategic şi noile măsuri privind descurajarea şi apărarea. Astfel, în continuarea deciziilor de la Summitul extraordinar din 24 martie 2022, la reuniunea de la Madrid va fi conturată o postură a NATO revizuită, inclusiv pe Flancul Estic în integralitatea sa, pentru a face faţă provocărilor de securitate fără precedent cu care se confruntă NATO şi statele Aliate.

De asemenea, tot la data de 29 iunie, Preşedintele Klaus Iohannis va participa la o a doua reuniune formală a Consiliului Nord-Atlantic la nivelul şefilor de stat şi de guvern, cu participarea şefilor de stat şi de guvern din Australia, Finlanda, Japonia, Republica Coreea, Noua Zeelandă, Suedia, Georgia şi a Preşedinţilor Consiliului European şi Comisiei Europene. Liderii din statele membre NATO vor discuta, astfel, împreună cu partenerii cu aceeaşi viziune, provocările şi ameninţările globale, inclusiv asertivitatea unor actori autoritari, precum şi articularea unei poziţii comune faţă de acestea, cu accent pe obiectivul prezervării şi consolidării ordinii internaţionale bazate pe reguli.

Totodată, Preşedintele României va lua parte, joi, 30 iunie, la o a treia reuniune a Consiliului Nord-Atlantic la nivelul şefilor de stat şi de guvern dedicată provocărilor şi ameninţărilor din Vecinătatea Sudică, urmând a fi abordate progresele în lupta contra terorismului, modalităţile de asigurare a securităţii alimentare şi răspunsul la alte provocări provenite din Vecinătatea Sudică a Alianţei, precum şi posibilităţile de sprijin aliat pentru capacităţile de apărare ale partenerilor din Sud.

În cadrul Summitului, Preşedintele Klaus Iohannis va saluta reflectarea, în Noul Concept Strategic, în mod realist, a situaţiei actuale de securitate, plecând de la recunoaşterea Rusiei ca ameninţare principală la adresa NATO, precum şi menţionarea, pentru prima dată, a importanţei strategice a regiunii Mării Negre pentru securitatea euroatlantică. Preşedintele României va sublinia, în cadrul discuţiilor, importanţa fundamentală a deciziilor privind consolidarea pe termen lung a posturii aliate de descurajare şi apărare pe Flancul Estic, în măsură să răspundă situaţiei de securitate regionale actuale.

Totodată, Preşedintele României va accentua contribuţia semnificativă a ţării noastre la sprijinirea Ucrainei, pe plan umanitar şi în diminuarea riscurilor legate de securitatea alimentară, precum şi susţinerea acordată de România partenerilor celor mai vulnerabili, mai ales cei din Vecinătatea Estică, în special Republica Moldova şi Georgia. De asemenea, Preşedintele României va evidenţia necesitatea de consolidare a parteneriatelor, inclusiv cu partenerii globali cu aceeaşi viziune.

Preşedintele Klaus Iohannis va reitera, şi în acest context, sprijinul ferm al României pentru politica NATO a „Uşilor Deschise”, inclusiv pentru aderarea Finlandei şi Suediei la Alianţa Nord-Atlantică.

În intervenţiile sale, Preşedintele României va evidenţia şi importanţa consolidării rezilienţei şi a răspunsului la ameninţările cibernetice şi hibride, precum şi a inovării în domeniului tehnologiilor, pentru adaptarea Alianţei la provocările viitorului.