La ce concluzii au ajuns Ilie Bolojan şi Emmanuel Macron după cel de-al doilea summit de la Paris

Ilie Bolojan a participat la al doilea summit de criză de la Paris despre situaţia din Ucraina. Preşedintele interimar a fost primit de Emmanuel Macron la Elysee, după care au avut o întâlnire privată. Au urmat, apoi, discuţiile cu ceilalţi oficiali în sistem de teleconferinţă. Summit-urile au loc în contextul în care Europa este exclusă de la masa negocierilor privind pacea în Ucraina. 

• Ministrul Energiei a decis prelungirea plafonării la electricitate şi gaze. Furnizorii se plâng că au de recuperat 1 miliard de euro

Preşedintele interimar al României a fost primit ieri după-amiază la Elysee cu fanfară militară. A fost aşteptat de Emmanuel Macron şi, după ce au dat mâna, cei doi au avut o discuţie între patru ochi. "Am confirmat continuarea cooperării şi dezvoltării în zona economică. Şi în industria de apărare. Îi mulţumesc preşedintelui Macron pentru întâlnire şi prietenia cu ţara noastră", a declarat Ilie Bolojan. 

Mai apoi au mers către sala unde, alături de premierul din Luxemburg, au început discuţiile cu ceilalţi oficiali din ţările baltice, Grecia, Cehia, Belgia, Norvegia şi Canada în sistem de teleconferinţă. "O concluzie importantă este că securitatea Ucrainei este și securitatea Europei și a României. Și noi, cei care suntem în vecinătatea Ucrainei și în Europa de Est, știm despre ce este vorba", a mai spus Bolojan. 

Ilie Bolojan a subliniat importanţa Statelor Unite în discuţiile de pace pentru ţara măcinată de război în contextul în care luni se împlinesc trei ani de la începutul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. "A doua concluzie importantă a fost că, în continuare, colaborarea dintre țările europene și Statele Unite ale Americii poate să fie cea mai bună formulă pentru rezolvarea acestei crize. O pace echitabilă nu se poate face fără participarea Ucrainei și a Uniunii Europene la închiderea acestor negocieri".

Preşedintele interimar a declarat că s-a vorbit inclusiv despre pregătirea unui pachet pentru Ucraina. "Acest pachet de sprijin în această fază cuprinde un sprijin financiar şi un sprijin militar. Dar aceasta nu înseamnă prezenţa militară în teren, ci doar partea de muniţie, armament, tehnică de luptă". 

Rusia vrea ca NATO să revină la formatul din 1997

Emmanuel Macron a scris pe X în urma întâlnirii că Franţa şi partenerii săi îşi vor asuma toate responsabilitățile pentru a asigura pacea și securitatea în Europa. "Suntem alături de Ucraina şi ne vom asuma toate responsabilitățile pentru a asigura pacea și securitatea în Europa. Acesta este interesul fundamental al Franței, iar eu sunt garantul său".

Întânirea de ieri vine după ce luni alţi liderii europeni s-au întânit luni la Elysee. S-au blocat însă la problema trimiterii trupelor de pace în Ucraina după încetarea războiului. Franţa, Marea Britanie şi Suedia susţin iniţiativa, dar Germania, Polonia şi Italia se opun.

"Pacea trebuie să fie durabilă. De la prima conversaţie cu preşedintele Zelenski, Ucraina a avertizat împotriva unui acord de încetare a focului brusc care doar va oferi Rusiei şansa de a se regrupa şi de a se întoarce, ori împotriva Ucrainei, ori împotriva altor ţări", a declarat Ulf Kristersson, premierul Suediei.

Rusia pretinde că NATO trebuie să revină la formatul din 1997, când România, Bulgaria, Polonia şi ţările baltice nu erau protejate de Alianţă. În plus, Moscova cere şi eliminarea infrastructurii militare, inclusiv a scutului antirachetă de la Deveselu.