Liderii din întreaga lume, mesaje de condoleanțe după moartea lui Mihail Gorbaciov. Boris Johnson: "Rămâne un exemplu pentru noi toţi"

Ultimul lider al Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov, a murit seara trecută, la vârsta de 91 de ani, într-o clinică din Moscova. Sănătatea sa era de mai multă vreme în declin din cauza unei boli de rinichi. Gorbaciov rămâne în istorie drept un personaj controversat. În timp ce în Occident este văzut drept omul care a pus capăt în mod paşnic Războiului Rece, în Rusia natală este considerat vinovat de destrămarea Uniunii Sovietice. 

• Votanţi ai lui Călin Georgescu au uitat pe cine au pus ştampila. Reacţia unei tinere, întrebate cu cine a votat

Cauza morţii fostului lider sovietic nu a fost făcută publică. Însă se ştie că încă din iunie Mihail Gorbaciov fusese internat cu probleme la rinichi, având nevoie de dializă. În urma veştii, mesajele de condoleanţe, împreună cu elogiile, au început să curgă din partea liderilor occidentali.

"A jucat un rol crucial în încetarea Războiului Rece şi în căderea Cortinei de Fier. Moştenirea lui nu va fi uitată", a transmis preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

"În contextul agresiunii lui Putin în Ucraina, angajamentul său de a deschide societatea sovietică rămâne un exemplu pentru noi toţi", a transmis şi premierul britanic, Boris Johnson.

Printre cei care şi-au anunțat regretul pentru moarte fostului lider comunist s-a numărat și președintele Federației Ruse, Vladimir Putin. El și-a exprimat "cele mai profunde condoleanţe", a declarat purtătorul său de cuvânt, Dmitri Peskov, pentru agenţia de presă Interfax. "Mâine va trimite o telegramă de condoleanţe familiei şi prietenilor săi", a transmis liderul de la Kremlin, notează News.ro.

Moștenirea lui Gorbaciov: destrămarea Uniunii Sovietice

Mihail Gorbaciov a devenit secretarul general al Partidului Comunist în 1985. A introdus reforme de neconceput, până atunci, pentru societatea sovietică. Oamenii puteau critica deschis partidul, iar micii întreprinzători aveau libertatea de a începe unele afaceri. În relaţiile internaţionale a pledat pentru dezarmare, semnând un tratat cu Statele Unite care interzicea folosirea rachetelor cu rază scurtă şi medie de acţiune. Şi, spre deosebire de predecesorii săi, nu a intervenit brutal atunci când în statele est-europene au apărut mişcări anti-comuniste.

Ronald Reagan, preşedinte al SUA: "Auzim de la Moscova despre noi politici de reforme şi deschidere.Domnule Gorbaciov, dărâmă acest zid!"

Mihail Gorbaciov a avut o relaţie specială şi cu omologul său de la Casa Albă, Ronald Reagan. Deşi preşedintele american îl critica public pe Gorbaciov pentru că reformele sale nu merg până la acordarea libertăţii totale pentru popoarele aflate sub controlul URSS, în spatele uşilor închise, cei doi aveau o relaţie de amiciţie. De atlfel, Reagan nu se sfia să spună bancuri despre Gorbaciov, uneori chiar lui Gorbaciov însuşi.

Ronald Reagan, fostul preşedinte al SUA: "Un american şi un rus se certau în legătură cu ţările lor. Iar americanul spune: "Ascultă! În ţara mea pot să intru în Biroul Oval, pot să bat cu pumnul în masă şi să zic: domnule preşedinte, nu îmi place cum ne conduci ţara!" Iar rusul spune: "Şi eu pot face asta!". Americanul spune: "Poţi?". El spune: "Da! Pot să intru la Kremlin, în biroul secretarului general, să bat cu pumnul în masă şi să spun: domnule secretar general, nu îmi place cum preşedintele Reagan îşi conduce ţara!".

Ronald Reagan, preşedinte al SUA: "I-am spus (bancul n.r.) secretarului general Gorbaciov. Şi a râs!"

Pe durata mandatului, Gorbaciov a reuşit să câştige simpatia occidentalilor. A luat premiul Nobel pentru pace în 1990, pentru normalizarea relaţiilor dintre Moscova şi Occident. A intrat şi în cultura populară nu doar datorită politicilor, ci şi a semnului său de naştere, pata de pe frunte.

"I-am făcut pe americani să creadă că sunt un tip de treabă. În sondaje sunt mai popular decât preşedintele lor."

Însă acasă, Gorbaciov nu a avut parte de aceeaşi apreciere. După căderea regimurilor comuniste din Europa de Est, evenimente pe care liderul de la Moscova nu a încercat să le împiedice, 15 state din Uniunea Sovietică şi-au cerut la rândul lor independenţa. În 1991, Uniunea Sovietică se destrăma. Un lucru pe care, mai târziu, ruşii nu i l-au iertat lui Gorbaciov. Când a candidat din nou la preşedinţie, în 1996, acesta a obţinut doar 0,5 la sută dintre voturi.