Miniștrii de interne din UE, întâlnire pe tema migraniților. Oficialii caută soluții pentru a-i trimite în țările de origine

Miniştrii de interne din Uniunea Europeană s-au reunit joi la Stockholm pentru a discuta mijloace de a creşte numărul de returnări de migranţi ilegali spre ţările de origine, mai ales prin restrângerea suplimentară a emiterii de vize pentru cetăţenii unor state "necooperante", transmite AFP, citat de Agerpres.

• Alege ce urmează! Tu eşti liderul! Marcel Ciolacu, candidatul PSD la alegeri, faţă în faţă cu Alessandra Stoicescu de la ora 19:30, la Antena 1
• Alegeri prezidențiale 2024 LIVE TEXT. A început votul în diaspora. Primii români au votat în Noua Zeelandă

"Vedem numărul sosirilor ilegale crescând (...) Returnarea celor cărora li se refuză azilul în Europa este o problemă foarte importantă", a declarat ministrul pentru migraţie suedez, Maria Malmer Stenergard, a cărei ţară asigură preşedinţia semestrială a Consiliului UE.

Din cele aproximativ 340.500 de decizii de "returnare" pronunţate în 2021 în ţările UE, 21% au fost puse efectiv în aplicare, potrivit datelor Eurostat citate de Comisia Europeană.

"Avem o rată de returnări foarte scăzută. Trebuie să facem progrese pentru a creşte numărul lor şi a le face mai rapide", a comentat comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, la sosirea la reuniune.

Cum gestionează UE afluxul de migranți?

La nivelul UE a intrat în vigoare în 2020 un mecanism ce permite utilizarea vizelor ca pârghie pentru a obţine ca state terţe să îşi readmită cetăţenii. Preşedinţia suedeză a Consiliului UE consideră "crucial să se exploateze întregul potenţial al acestui mecanism". "Există anumite state terţe pentru care ar putea fi luate rapid măsuri pentru a ameliora nivelul actual insuficient de cooperare", arată preşedinţia suedeză într-un document pregătitor al reuniunii.

Germania a emis însă "rezerve" faţă de acest subiect, ministrul de interne Nancy Faeser indicând că preferă încheierea de acorduri în materie de migraţie, mai ales cu ţările Africii de Nord, "care să permită, pe de o parte, căi legale (de migraţie) şi, pe de altă parte, repatrieri eficace".

În prezent, o singură ţară, Gambia, se află sub sancţiunea UE pentru "lipsă de cooperare". Condiţiile de acordare a vizei Schengen pentru cetăţenii gambieni au fost înăsprite, iar taxa de viză majorată la 120 euro (faţă de media de 80).

Comisia Europeană propusese în 2021 măsuri restrictive în materie de vize faţă de Irak şi Bangladesh. Potrivit comisarului Johansson, care s-a deplasat în noiembrie la Dacca, ameninţarea cu sancţiuni a împins Bangladeshul să coopereze. Autorităţile acestei ţări sunt de acum "deschise politic să îşi preia toţi cetăţenii", a dat ea asigurări într-o conferinţă de presă la 19 ianuarie.

În decembrie 2021, şefii de stat şi de guvern din UE au chemat la folosirea "tuturor instrumentelor europene pertinente, precum ajutorul pentru dezvoltare, comerţul şi vizele" ca "pârghii" în materie de migraţie.