"Mykonos" de Spania impune programe de vizită în oraş. Localnicii sunt exasperaţi de turiştii care "intră în case, iau lucruri şi se caţără pe balcoane"
Binibeca Vell, un orăşel pitoresc aflat pe insula spaniolă Menorca a impus noi restricţii pentru turişti, după ce localnicii s-au plâns că vizitatorii intră în case, lasă gunoaie şi sunt gălăgioşi, scrie Euronews.
De Redactia Observator la 18.05.2024, 12:54Supranumit "Mykonos" din Spania, datorită clădirilor albe ca în orașul grecesc, orăşelul găzduieşte aproximativ 1.000 de localnici. Cu alei înguste de piatră, scări labirintice şi un peisaj de vis, statutul de "destinaţie idilică" a adus după sine şi lucruri mai puţin plăcute. Binibeca Vell atrage anual peste 800.000 de turiști dornici să fotografieze orașul pitoresc - replică a unui sat autentic de pescari din anii '60. Însă localnicii sunt sătui de agitaţia şi aglomeraţia care vin la pachet cu sutele de mii de curioşi.
"Turiștii intrau în case, se așezau pe scaune, luau lucruri, se cățărau pe zidurile noastre, organizau petreceri cu băutură în aer liber”, a declarat un rezident pentru site-ul de știri ElDiario.es. "Dacă nu se iau măsuri, asta se va întâmpla în fiecare vară”. Astfel că asociația proprietarilor din localitate a fost nevoită să descurajeze comportamentul necivilizat al călătorilor, în lipsa unor acţiuni concrete din partea autorităţilor.
Localnicii au impus un program de vizitare, iar de la începutul lunii mai, oraşul se mai poate vizita doar între orele 11:00 şi 20:00. Pe lângă asta, turiştilor li se mai cere şi să respecte proprietatea privată şi intimitatea localnicilor. Óscar Monge, președintele asociației proprietarilor, a transmis că rezidenţii vor vota în august pentru închiderea definitivă a complexului pentru vizitatori dacă oficialii continuă să ignore situația. "Devine din ce în ce mai dificil pentru noi să ne bucurăm de o vacanță liniștită, deoarece plătim scump pentru a fi cea mai populară atracție turistică din Menorca. Binibeca este promovată de administrație și companiile turistice, dar ce beneficii obținem noi din asta?”
Spaniolii protestează faţă de supraturism
- Călin a plecat din România în 2000 la cules de căpşuni în Spania. Azi are 6 hectare de teren şi după o...
- Leguma cu care culegătorii au dat lovitura în această perioadă. E la discreţie şi ia de cele mai multe ori...
- Românul ajuns viceprimar în Italia după ce a muncit la negru acum 30 de ani. Cum văd viitorul românii care au...
În încercarea de a evita supraaglomerarea, multe oraşe au avut diverse iniţiative, cum ar fi San Sebastian din Ţara Bascilor (nord), care a decis la sfârşitul lunii martie să limiteze grupurile de turişti în centrul oraşului său la 25 de persoane, după ce a interzis utilizarea difuzoarelor în timpul vizitelor ghidate.
La sfârşitul lunii martie, Sevilia (sud) a anunţat că ar putea cere nerezidenţilor să plătească pentru accesul în celebra sa Plaza de España. Barcelona, la rândul său, a decis să elimine de pe Google Maps un traseu de autobuz popular printre turişti pentru a-l reda rezidenţilor locali. Iar locuitorii unui sat de pe insula Menorca amenință că vor interzice accesul turiştilor, după ce numărul mare de vizitatori străini i-a lăsat cu gust amar.
Localnicii se plâng că turiştii lasă în urmă munţi de gunoaie, sunt zgmotoşi şi neglijenţi, ba chiar intră nepoftiţi în case şi le escaladează balcoanele fără ruşine. Din acest motiv, oamenii cer autorităţilor să ia măsuri împotriva celor care nu le respectă liniştea. Asta cu atât mai mult cu cât anul acesta în zonă sunt aşteptaţi un milion de turişti.
Pentru autorităţi, însă, aceste decizii nu sunt deloc uşoare. În Spania, turismul reprezintă 12,8 % din PIB şi 12,6 % din locurile de muncă: nenumărate familii depind de acest sector, iar îndepărtarea ţării de tradiţia sa de gazdă primitoare ar fi un sfat prost.
Consecinţele turismului excesiv asupra pieţei imobiliare impun "luarea de măsuri pentru a limita numărul de apartamente turistice", dar guvernul este, de asemenea, "conştient de importanţa sectorului turistic", a declarat duminică ministrul locuinţelor, Isabel Rodríguez, care a apărat o abordare echilibrată într-un interviu acordat cotidianului El País.