Antena Meniu Search
x

Video Călin a plecat din România în 2000 la cules de căpşuni în Spania. Azi are 6 hectare de teren şi după o campanie reuşeşte să strângă chiar şi 40.000 de euro

Li s-a spus căpşunari. Un termen inventat de români pentru români, odată cu intrarea în Uniunea Europeană. Dar căpşunarii de ieri sunt azi patroni peste plantaţiile de căpşuni din Spania. Unii au cumpărat fermele unde munceau din greu acum 20 de ani. Alţii au luat bani europeni şi au făcut cu ei afaceri de succes. Cum s-a schimbat viaţa căpşunarilor şi cum s-a schimbat şi România în ochii lor, vedeţi într-un nou episod din campania Alege ce Urmează. 

Bianca Iacob
de Bianca Iacob

la 15.05.2024, 20:39

Vezi și

Bucureşti, anii 2000. Români din toată ţara stau la cozi, cu bagajele făcute, decişi să plece spre necunoscut. Au auzit că la mii de kilometri, în Spania, îi aşteaptă câmpuri de căpşuni şi salarii de 6-7 ori mai mari decât acasă. 

Căpşunar Braşov: Am fost în Huelva la căpșuni. 

- Cât aţi câştigat?

- O mie de euro pe lună. 

Pe acelaşi subiect

- În ţară cât câştigaţi? 

- 5-6 milioane. 

Au crezut în visul spaniol şi au reuşit să dea lovitura

Căpşunar: Aşa au plecat majoritatea, cu autocarul, cu sacoşele de rafie îndesate într-un Cielo mi se pare. Cu lacrimi în ochi, lăsându-şi bătrânii la poartă. A fost un miraj şi lumea la început chiar credea că aici sunt câini cu covrigi în coadă. 

Aşa a apărut prima meserie făcută parcă special de Europa pentru România - căpşunarii. 

Bianca Iacob, reporter Observator: Chiar dacă nu se mai vorbeşte prea mult despre asta, fenomenul Căpşunarii încă există în Spania. Românii muncesc în continuare fie sezonier, fie s-au stabilit aici în Spania, tot pe câmpurile de căpşuni îi vedem. Doar că proporţia s-a schimbat, din simpli muncitori, au devenit întreprinzători. 

Căpşunarii de ieri sunt patronii de azi. Sorin a ajuns în Spania în 2004, imediat ce a terminat liceul. A lucrat pentru spanioli, în condiţii grele, la cules de căpşuni. Azi, două decenii mai târziu, spaniolii lucrează pentru el. De opt ani, a devenit stăpân pe plantaţiile de căpşuni. O afacere la care a pus umărul toată familia. 

Fructele pe care le culeg azi vor ajunge până mâine dimineaţă în Franţa. 5 milioane de tone de căpşuni pleacă anual în toată Europa, din zona Lepe. Un oraş din sudul Spaniei unde trăiesc, şi muncesc, mii de români. 

Azi îi vezi la tot pasul, printre sutele de sere de la marginea oraşului. 

Maria: Eu unde m-a; duce, tot româncă sunt. Chiar dacă m-am mutat de 20 de ani. N-aş da ţara  mea pe nimic.

Reporter-Elena: De câtă vreme eşti în Spania? 

- Din 2010. De la 18 ani. 

Români cu poveşti de succes 

Fenomenul Căpşunarilor e atât de mare, încât a devenit şi subiect de carte. Faceţi cunoştinţă cu Marius Traşcă. Frizer, scriitor şi cel mai iubit dintre căpşunari. Aşa se numeşte cartea care l-a făcut celebru în Madrid, despre păţaniile românilor din Diaspora. 

Marius e unul dintre copiii care au rămas singuri în România, când părinţii au plecat la muncă în Spania. Acum 16 ani, a venit şi el după ei. A pornit, ca toţi românii, de jos. A împărţit pliante, a fost paznic, a lucrat şi pe şantier. 

Marius Traşcă, român stabilit la Madrid: Cel mai greu moment al meu a fost când, de pe băncile facultăţii, m-am văzut cu un sac de ciment în braţe. Ieri mă saluta rectorul facultăţii, iar acum îmi zice nea Ilie: Hai, mă, adu sacul ăla! 

Azi, conduce o frizerie şi visează să se întoarcă, odată şi odată, acasă. 

Marius Traşcă, român stabilit la Madrid:  E un dor continuu. Orice te-ar face pe moment fericit în altă ţară mereu îţi aduce aminte de puţinul de acasă.

Reporter-Liviu: Cât câştigi pe zi?

- 58 de euro. 

- Şi când se termină sezonul vă duceţi în altă parte sau vă întoarceţi în ţară?

- Păi ce să facem în ţară? N-avem ce să facem. Unde să muncim? Că s-a desfiinţat tot. Credeţi că plecam de drag sau de graşi? 

Pentru cei mai mulţi căpşunari, anii se scurg visând că, într-o zi, vor fi şi ei ca românii care au reuşit. Ca el, de exemplu. 

Călin e unul dintre căpşunarii anilor 2000. Încă o poveste românească de succes scrisă în Spania. 

Reporter-Călin: De ce ai plecat din România? 

Ca tot omul. Pentru o viaţă mai bună. 

Azi are 6 hectare de teren şi doar 5 angajaţi. Din Maroc. Nici n-are nevoie de mai mulţi, pentru că în serele lui plantele sunt înălţate şi fructele se culeg mult mai uşor. Un sistem pentru care a luat 50 de mii de euro, fonduri europene. Fără birocraţie, simplu şi rapid. 

Reporter-Călin: Pot să te întreb cât îţi rămâne după toată munca asta, după o campanie? 

- 20-30-40 de mii... depinde de campanie. 

- Crezi că reuşeai să faci asta în ţară? 

- Nu cred. În ţară nu ştiu unde ai putea vinde produsul pe care îl faci. Aici ai un depozit unde poţi să mergi să dai marfa. 

Asta este de fapt marea problemă a micilor fermieri români de la noi. Singuri nu pot să producă şi să depoziteze suficient de multă marfă ca să intre în supermarketuri. Dacă nu se asociază în cooperative, n-au nicio şansă în faţa produselor de import. Rezultatul: într-un an mâncăm peste 6.000 de tone de căpşuni aduse din afară, pentru care plătim peste 10 milioane de euro.

Mare parte au trecut prin mâinile acestor români, care nu-şi mai văd viitorul în România. 

Sorin: Noi am învăţat bine. Toţi colegii mei puteam să ridicăm România, să fie peste ei. Că noi la muncă suntem mai buni şi mai deştepţi şi mai inteligenţi. 

Ce ne-a lipsit a fost o strategie naţională prin care să dezvoltăm agricultura cu bani de la UE şi să ne ţinem oamenii în ţară. Aşa cum visa tot românul acum două decenii. 

Denisa: Să dea Dumnezeu să intrăm şi noi în Uniunea Europeană şi să avem şi noi un salariu exact ca în Uniunea Europeană. 

Reporter-Maria: Cum aţi văzut România schimbându-se în timpul ăsta? 

- Cum să o văd? O văd fatal. E ţara mea, mă doare, dar nu văd multe schimbări. Chiar deloc nu văd. 

Ți-a plăcut acest articol?

Like | 31 voturi
Întrebarea zilei
Intenţionaţi să cumpăraţi mai multe produse româneşti dacă adaosul comercial la acestea va fi plafonat?
Observator » Exclusiv Observator » Călin a plecat din România în 2000 la cules de căpşuni în Spania. Azi are 6 hectare de teren şi după o campanie reuşeşte să strângă chiar şi 40.000 de euro