Planul "Victoriei" pentru răsturnarea lui Putin de la putere. Un grup de ruşi exilaţi cer Occidentului şi NATO asasinarea regimului

Război în Ucraina. Peste 60 de politicieni ruşi, aflaţi în exil, după ce au făcut parte în trecut din Duma de Stat s-au întâlnit săptămâna aceasta la Varșovia pentru a discuta un plan în șapte puncte pentru răsturnarea lui Vladimir Putin de la putere şi schimbarea regimului prin forţă. Ei solicită sprijinul NATO pentru asasinarea unor personaje cheie, politicieni, oficiali, propagandişti şi oameni de afaceri ruşi, relatează The Times. 

• Ce lideri europeni ar putea participa la summitul convocat de Macron, după ce SUA au exclus Europa de la negocierile de pace

Peste 60 de foşti parlamentari ruşi, plecaţi din ţară, inclusiv Ilia Ponomarev, s-au întâlnit săptămâna aceasta la Varșovia pentru a discuta un plan în șapte puncte pentru răsturnarea lui Vladimir Putin de la putere. Strategia care poartă numele de "Planul Victoriei" conţine apeluri către Occident pentru sprijin, extinderea sancțiunilor şi înarmarea Ucrainei, dar şi solicitări către NATO pentru o campanie de asasinare a unor figuri emblematice asociate cu cercul de putere de la Kremlin. 

S-au autotintitulat "Congresul Deputaților Poporului" şi se consideră "opoziţia legitimă" din Rusia. Grupul susține că schimbarea regimului de la Kremlin se va realiza doar prin forță. Planul susține rezistența prin violenţă și spune că pentru Occident "nu mai este o opțiune, ci o datorie" să încurajeze "o revoluţie" în interiorul Rusiei. 

Propunerea lor va fi prezentată la cel de-al 75-lea summit al NATO de la Washington, la începutul lunii viitoare. "Kremlinul a declanșat deja o vărsare uriaşă de sânge, sute de ruși mor în fiecare zi, în prima linie, precum și numeroși ucraineni, atât militari, cât și civili. Prin urmare, folosirea forței împotriva ucigașilor lui Putin, a finanțatorilor și propagandiștilor lor, este justificată din punct de vedere moral, în concordanță cu normele de război recunoscute intern, și este imperativă pentru victorie", se arată în documentul citat de The Times. 

Ce este Congresul Deputaților Poporului

"Congresul Deputaților Poporului" a fost înființat în noiembrie 2022 de foşti parlamentari care se opun regimului lui Putin. Pretinde că are 106 membri, inclusiv câțiva parlamentari în exercițiu implicaţi anonim. Gruparea a încercat să se poziționeze drept fața legitimă a mișcării de opoziție din Rusia.

Este asociată cu Legiunea "Libertatea Rusiei", care se descrie drept o miliție anti-Kremlin care luptă de partea Ucrainei și cu "Armata Națională Republicană" (ANR), un presupus grup partizan de ruși care lucrează din interiorul Rusiei pentru răsturnarea lui Putin "Congresul Deputaților Poporului" susţine că are o constituție scrisă și elaborează noi legi pentru o Rusie post-Putin, bazată pe principiile social-democrației. Printre primele măsuri pe care le propune se numără desființarea FSB-ului, serviciului de securitate internă. 

Gruparea este privită cu scepticism și dezaprobare în rândul altor facțiuni de opoziție pentru că susține violența și are membri care au făcut parte din sistemul politic rusesc. Ilia Ponomarev, un fost parlamentar rus care a votat împotriva anexării Crimeii în 2014 şi care a plecat din Rusia, spune că răsturnarea lui Putin este singura modalitate de a pune capăt războiului din Ucraina şi că NRA ar avea mii de partizani în Rusia, gata să lupte. 

NRA și-a revendicat, fără a oferit dovezi, responsabilitatea pentru asasinarea bloggerului militar rus Vladlen Tatarski, în 2023, la Sankt Petersburg, și a Dariei Dughina, fiica filozofului Alexander Dugin, ucisă de explozia unei maşini capcană lângă Moscova în 2022. Însă, agențiile de informații din Statele Unite au evaluat că guvernul ucrainean a autorizat cel mai probabil atacul cu mașină-bombă care a ucis-o pe Darya Dugina, potrivit New York Times.

Gruparea cere asasinarea elitelor ruseşti

Ponomarev, care se descrie drept coordonator politic al ANR, susţine că grupul paramilitar a lucrat îndeaproape cu serviciile de informații ucrainene pentru operațiunile din interiorul Rusiei, inclusiv la atacurile cu drone asupra depozitelor de petrol și la sabotarea liniilor de cale ferată.

El mai susţine că Occidentul a reacţionat "foarte negativ" la activitățile grupului și a refuzat să sprijine orice atac pe teritoriul Rusiei. "Avem interdicții stricte de a folosi orice echipament occidental pentru operațiuni în Rusia. Este o interdicție totală. Chiar și atunci când echipamentele occidentale nu sunt implicate, SUA, de exemplu, i-au descurajat pe ucraineni să ne ajute cu orice fel de operațiune care implică orice fel de atac asupra liderilor regimului", a spus Ponomarev.

"Cerem eliminarea restricțiilor referitoare la atacurile asupra infrastructurii militare și a combatanților din Rusia şi ca armata ucraineană să poată decidă prioritățile", a mai spus Ponomarev, care s-a mutat în Ucraina în 2016 și a devenit cetățean în 2019.

Faptul că sprijină utilizarea violenței împotriva regimului îl pune în dezacord cu alți lideri ai opoziției ruse, printre care şi fostul oligarh Mihail Hodorkovski. Deși spune că nu susţine "metodele teroriste" și violenţa față de civili, Ponomarev crede că atacurile asupra celor apropiați de putere ar slăbi loialitatea elitei față de Putin.

"Consider că toți cei care au legătură cu mașinăria de război, oficialii guvernamentali care organizează sau finanțează războiul, oamenii de afaceri care produc arme, propagandiştii, precum și personalul militar sau de securitate sunt combatanți. Și prin urmare ținte legitime atât pentru armata ucraineană, cât și pentru luptătorii rezistenței ruse", susţine el.