Primele imagini de la jaful tezaurului dacic. Momentul în care peretele muzeului explodează, iar hoţii pătrund în interior şi fură piesele inestimabile

România a rămas fără patru piese de tezaur cu o valoare inestimabilă! Coiful de aur pur de la Coţofeneşti şi trei brăţări dacice au fost furate ieri noapte de la un muzeu din Assen, Olanda. Un zid al clădirii a fost aruncat în aer, iar jaful a durat mai puţin de trei minute. Anchetatorii olandezi, ajutaţi de ofiţeri Interpol, încearcă acum să afle cine a dat lovitura. Există varianta ca hoţii să fi acţionat la pont, iar jaful să fi fost executat la comanda unui colecţionar. Şi Parchetul din România a deschis un dosar penal, iar preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că ţine legătura cu premierul Olandei. Între timp, poliţia olandeză a publicat şi primele imagini cu jaful.

• Descoperire de ultimă oră în cazul jafului de la muzeu: poliţiştii au găsit "arma" hoţilor. DETALII la Observator 19:00, la Antena 1
• Mercenari români, înconjuraţi de rebelii din Congo, care au cucerit oraşul Goma. Anunţul MAE

Camerele de supraveghere din zonă au surprins exact momentul în care hoţii, trei la număr, ajung în faţa muzeului Drents din Assen, la ora locală 03:45. În imagini se observă că indivizii nu zăbovesc prea mult şi amplasează un dispozitiv exploziv în peretele muzeului. Câteva secunde mai târziu, zidul explodează, iar tâlharii pătrund în interior.

Acolo erau expuse peste 700 de piese de la 18 muzee din România. Comori dacice emblematice, din aur şi argint, cu o valoare care nu poate fi cuantificată. Piesele erau expuse în vitrine securizate, care au fost sparte cu ajutorul baroaselor. Tâlharii au pus mâna doar pe cele mai valoroase obiecte - coiful de aur de la Coțofenești şi trei brăţări dacice.

"Este o zi neagră pentru Muzeul Drents şi pentru Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti. Măsurile de securitate erau în regulă, aşa cum ar trebui să fie într-un muzeu, din ceea ce ştim. Ei bine, totul arată acum precum un mic câmp de luptă", a declarat Harry Tupan, directorul muzeului Drens.

Clădirea muzeului era una nouă, cu sisteme de siguranţă de ultimă generaţie, dar fără agenţi de pază pe timpul nopţii. "Au ales calea cea mai scurtă, să intre direct în sala de expoziţie. +05.05 Are toate sistemele de securitatea în ceea ce priveşte supravegherea audio, video şi prin senzori. La aceste expoziţii au luat măsuri speciale de întărire a securităţii, în sensul asigurării intrărilor şi ferestrelor cu grilaje suplimetare. Muzeul era conectat la poliţie", a declarat Ernest Oberlander-Târnoveanu. "Să arunci în aer peretele unui muzeu. Vorbim de persoane specializate, poate foşti militari, oameni cu pregătire militară care au acces la explozibil", crede Cornel Popescu, directorul Muzeului Judeţean Argeş.  

Filmul jafului din Olanda

Jaful a durat mai puţin de trei minute, iar explozia a fost atât de puternică încât mai multe geamuri au fost spulberate, iar clădirile vecine zguduite. Tâlharii au fugit, cel mai probabil, cu o maşină. O jumătate de oră mai târziu, un apel la urgenţe anunţa că nu departe de muzeu un autoturism e în flăcări. Poliţiştii olandezi spun că nu e exclus să fie chiar maşina pe care hoţii au abandonat-o şi au incendiat-o ca să nu existe dovezi despre identitatea lor. Anchetatorii lucrează la caz împreună cu Interpol. A fost solicitat inclusiv ajutorul localnilor care sunt indemnaţi să sune la poliţie dacă ştiu ceva despre acest jaf.

"Toate instituţiile abilitate au fost notificate şi există o colaborare transfrontalieră. Chiar doresc să transmit o solicitare către MAE pentru a realiza o celulă de criză. Aceste obiecte au o valoare inestimabilă pentru patrimoniul nostru", a declarat ministrul Culturii, Natalia Intotero.

În urmă cu aproape 20 de ani, brăţările dacice se vindeau pe piaţa neagră cu până la jumătate de milion de euro. "Numai pe o piaţă neagră, nu pot fi valorificate altfel, poate că a fost o comandă. Pentru cineva care să le ia şi să le ţină acasă, într-o colecţie particulară", spune Cornel Popescu.

Ipoteza e întârită şi de faptul că spargerea a fost dată în ultima zi de expoziţie, înainte ca piesele să se întoarcă în România. Coiful de la Coţofeneşti, furat acum, este o piesă unicat a culturii geto-dace. Experții consideră că cel mai probabil, obiectul a aparţinut unui rege. Este realizat integral din aur pur masiv şi are o greutate de 770 de grame. A fost descoperit în 1929 în satul din Prahova, de nişte copii care păşteau vitele. L-au dus acasă şi a fost folosit ca adăpătoare şi a stat pe un coteţ pentru animale câteva luni. A fost vândut unui negustor care l-a donat statului român.

Cât de valoroase sunt piesele din tezaur

"Valoarea de asigurare este confidenţială, ea nu poate fi dezvăluită. Este foarte importantă, în orice caz", a explicat Ernest Oberlander-Târnoveanu. Cel puţin la fel de valoroase precum celebrul coif sunt şi cele trei brăţări dacice furate.

"Sunt foarte interesante prin decorul pe care îl au. N-aş putea să vă dau o sumă exactă. Sunt foarte valoroase, cea mai uşoară brăţara are peste 600 grame de aur, iar cea mai grea peste un kilogram", explică un muzeograf.

Sunt decorate cu un şarpe înaripat, cu bot de lup, asemănător unui dragon, stindard dacic redat şi pe Columna lui Traian. Peste 24 de asemenea bijuterii au fost descoperite după 1990 în zona Sarmizegetusei Regia. După mulţi ani de căutări, doar 13 au fost recuperate de autorităţile române. Brăţările din patrimoniu ar valora peste patru milioane de euro.

Tot în Olanda, în 2012, a avut loc jaful secolului la muzeul Kunsthal din Rotterdam. Trei români au furat atunci şapte capodopere semnate de Picasso, Matisse, Gauguin și Monet. Valoarea lor se apropia de 300 de milioane de euro. Ei au fost arestați în 2013, nu înainte însă ca mama unuia dintre hoţi, temându-se de gravitatea faptelor, să ardă tablourile în soba locuinței sale din Tulcea.