Ce a vorbit Klaus Iohannis cu premierul Olandei, după furtul pieselor din tezaurul dacic. Reacţia lui Dick Schoof

"În legătură cu furtul unora dintre cele mai importante artefacte din patrimoniul național al României, care erau expuse în această perioadă la Muzeul Drents din Assen, premierul olandez, Dick Schoof, l-a asigurat sâmbătă, 25 ianuarie 2025, pe Președintele României, Klaus Iohannis, că autoritățile olandeze desfășoară toate demersurile necesare pentru identificarea făptașilor și recuperarea tezaurului", anunță Administrația Prezidențială.

Înaltul oficial al Regatului Țărilor de Jos și-a exprimat, totodată, "profundul regret pentru acest incident fără precedent, cu o semnificație deosebită pentru poporul român".

"Președintele Klaus Iohannis consideră că este extrem de importantă readucerea în siguranță în țară în cel mai scurt timp posibil a exponatelor sustrase, care au o importanță culturală și istorică excepțională pentru patrimoniul românesc. Aceste obiecte, parte a tezaurului nostru național, sunt mărturii inestimabile ale istoriei și identității noastre, iar dispariția lor are un impact emoțional și simbolic puternic în societate", se arată în finalul comunicatului.

Reacţia MAE după furtul tezaurului dacic

MAE informează că, în cursul dimineții de sâmbătă, Muzeul Național de Istorie a României, și Ministerul Culturii din România au fost notificate că la Muzeul din Drents, Regatul Țărilor de Jos, în care are loc expoziția "Dacia! Rijk van goud en zilver/Dacia! Regatul aurului și argintului" organizată în cooperare cu Muzeul Național de Istorie a României a fost afectat de o explozie.

Ambasada României la Haga a fost la rândul ei notificată de MAE olandez. "Din primele evaluări această explozie a avut ca scop intrarea prin efracție în clădirea muzeului unde sunt expuse piese din tezaurul dacic al României. Autoritățile au informat că un număr de exponate din expoziție au fost furate de făptuitori încă neidentificați. Investigația și inventarul pieselor sunt în desfășurare. Ministerul Afacerilor Externe a informat Ministerul de Interne al României și Inspectoratul General al Poliției Române totodată fiind alertate ambasadele României în toate țările vecine pentru a cere sprijin autorităților competente", transmite MAE într-un comunicat de presă.

Ministrul Afacerilor Externe Emil Hurezeanu a avut în cursul dimineții o convorbire cu omologul olandez Caspar Veldkamp în care a fost reiterată importanța patrimonială și simbolică deosebită a pieselor care fac obiectul acestui caz și emoția pe care dispariția lor o generează în România."Partea olandeză a oferit asigurări privind un angajament clar și urgent atât la nivel operațional cât și politic în soluționarea cazului. Îngrijorarea este împărtășită și au fost primite asigurări că autoritățile olandeze fac toate diligențele pentru ca aceste piese să fie recuperate. Poliția olandeză a activat mecanismul de cooperare transfrontalieră și a informat Interpol", mai arată MAIE.

Ministerul Afacerilor Externe păstrează legatura cu Muzeul Național de Istorie a României, cu Ministerul Afacerilor Interne, IGP și prin Ambasada României la Haga cu instituțiile naționale olandeze competente.

Piesele furate în Olanda sunt cele mai valoroase

Directorul Muzeului Național de Istorie, Ernest Târnoveanu, a declarat, sâmbătă, la un post de televiziune, că doar patru piese din colecția românească au fost furate. "Asta nu face ca situația să fie mai puțin gravă, dar este bine ca publicul să fie informat asupra situației reale", spune Ernest Târnoveanu.

Acesta admite, însă, că piesele furate sunt cele mai valoroase. "(Piesele furate - n.r.) sunt dintre cele mai valoroase și cele mai bine cunoscute în public atât în țară, cât și în străinătate. În acest moment așteptăm rezultatul Poliției olandeze și cu siguranță că vor fi solicitați și specialiști din România", a mai spus Ernest Târnoveanu.

Weekendul acesta ar fi fost ultimul în care expoziția se afla la Muzeul din Drent. Expoziția este despre povestea dacilor, un popor bogat, dar relativ necunoscut, care a trăit în ceea ce este acum România. Dacii, care au trăit începând cu anul 2000 î.Hr., sunt cunoscuți pentru comorile lor de aur și argint. În Muzeul din Drents existau în momentul exploziei peste 650 de comori de aur și argint din Europa de Est.

Hoţii au provocat o explozie la Muzeul Drents

Sâmbătă dimineața, jurul orei 03:45, poliția a primit un raport privind o explozie la Muzeul Drents on the Brink din Assen. La fața locului, a devenit clar că accesul în proprietate a fost obținut prin forțarea unei uși cu explozibili. Mai multe capodopere arheologice au fost furate clădire, inclusiv coiful de aur de la Coțofenești, scrie www.politie.nl.

Coiful de la Coțofenești este un coif geto-dac ce datează din prima jumătate a secolului al IV-lea î.Hr. A fost descoperit în anul 1928 în satul Coțofenești, comuna Poiana Vărbilău, județul Prahova. Este o piesă din aur masiv, care cântărește 770 de grame, și este aproape intactă. Îi lipsește doar partea superioară a calotei, în rest, nici un detaliu de decor nu este deteriorat, potrivit wikipedia.

Coiful de aur a fost adus inițial la Muzeul Național de Antichități, din București, și păstrat acolo până în 1970, fiind expus la Muzeul Național de Istorie a României, în sala de tezaur. Coiful de la Poiana Coțofenești este datat în jurul anilor 400 î.e.n. Foarte probabil, obiectul a aparținut unui rege geto-dac - căpetenie a unei formațiuni politice autohtone constituită în zonă, pe la sfârșitul secolului V, începutul secolului IV i.e.n.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰