Primul tratat rusesc de pace pentru Ucraina urmărea capitularea Kievului. Condiţiile umilitoare cerute de Putin

În primele zile ale invaziei Rusiei în Ucraina, Kremlinul a propus un "tratat de pace" care ar fi culminat cu capitularea Kievului, potrivit unui document obţinut de jurnaliștii de la Radio Europa Liberă. Dacă ar fi acceptat propunerea Moscovei, Ucraina ar fi devenit o națiune neutră, cu o armată lipsită de putere. Nu este prima dată când acest document a fost făcut public. Iniţial, americanii de la The Wall Street Journal au abordat subiectul pe 1 martie 2024, iar pe 29 aprilie 2024, cotidianul german a publicat un draft al acordului de pace. 

• Ce vor românii de la România? Fii parte a campaniei Observator. Spune-ne ce vrei TU de la România printr-un video de 30 de secunde
• Structura planului de afaceri: 5 puncte-cheie pentru a avea succes

Război în Ucraina. Documentul, intitulat "Tratat privind rezolvarea situației din Ucraina și neutralitatea Ucrainei", datează din 7 martie 2022, la 11 zile după începutul invaziei ruseşti și la o săptămână după inițierea discuțiilor între cele două țări. A fost elaborat de Kremlin și prezentat în timpul celei de-a treia runde de negocieri găzduită de Belarus, potrivit Pravda Ukrainska. 

Dacă Ucraina ar fi acceptat acordul propus de Rusia, consecințele ar fi fost potențial devastatoare pentru suveranitatea sa. Acordul includea cerințe precum reducerea considerabilă a forțelor armate, dezarmarea completă, recunoașterea „Republicilor Populare Donețk și Luhansk”, reconstrucția regiunii Donbas pe cheltuiala Kievului, ridicarea sancțiunilor internaționale și restabilirea simbolurilor sovietice. Aceste stipulări ar fi transformat Ucraina într-o entitate cu statut neutru, lipsită de capacitate militară și fără susținerea statelor NATO.

Ce ar fi însemnat acceptarea tratatului propus de Rusia

Documentul, care conţine 6 pagini și 4 anexe, conținea 18 articole care abordau parametrii neutralității Ucrainei și aspectele legate de sancțiuni. Acceptarea acestor propuneri ar fi însemnat limitarea efectivelor la 50.000 de soldați, inclusiv 1.500 de ofițeri, și ar fi restricționat resursele militare ale țării la doar patru nave, 55 de elicoptere și 300 de tancuri.

În plus, Ucraina ar fi fost obligată să nu dezvolte, producă sau să achiziționeze arme cu rază de acțiune mai mare de 250 km, limitând astfel capacitatea sa de apărare, având în vedere că această distanță separă podul din Crimeea de orașul Gulyaipol, controlat de Ucraina. Rusia și-ar fi rezervat dreptul de a interzice orice tipuri de arme care ar putea fi dezvoltate în viitor pe baza cercetărilor științifice.

Acceptarea acestui acord ar fi dus la o diminuare drastică a suveranității și independenței Ucrainei, transformând-o într-un stat vulnerabil, lipsit de protecție militară și control suveran asupra propriului teritoriu. O altă cerinţă era recunoașterea de către Ucraina a independenței așa-numitelor „Republici Populare Donețk și Luhansk” în cadrul granițelor administrative ale acestora. De asemenea, Ucraina ar fi fost obligată să utilizeze fonduri proprii pentru a reconstrui infrastructura Donbasului.

Rusia a cerut şi anularea tuturor sancțiunilor, atât naționale, cât și internaționale, precum și retragerea proceselor judiciare internaționale intentate din 2014. Rusia a solicitat, de asemenea, restabilirea drepturilor de proprietate ale Bisericii Ortodoxe Ucrainene subordonată Patriarhiei Moscovei și anularea interdicțiilor asupra simbolurilor asociate cu victoria asupra nazismului, ceea ce ar echivala cu legalizarea simbolurilor sovietice și comuniste în Ucraina. În plus, Moscova a insistat pe recunoașterea limbii ruse ca limbă de stat în Ucraina.

Documentul a fost obținut de la o sursă ucraineană anonimă, care este familiarizată cu negocierile, iar o sursă rusă apropiată discuțiilor a confirmat autenticitatea acestuia. Eric Ciaramella, cercetător senior în cadrul programului Rusia și Eurasia de la Carnegie Endowment for International Peace, a declarat că „termenii impuși de Rusia ar fi dus la neutralizarea Ucrainei ca stat independent. Documentul a fost structurat de parcă Ucraina ar fi fost agresorul învins pe câmpul de luptă, ceea ce, desigur, nu reflecta realitatea”, a spus Ciaramella.