Documentul secret care putea pune capăt războiului din Ucraina. "Înțelegerea era avantajoasă pentru Kiev"

Imediat după începerea războiului la scară largă, rușii şi ucrainenii au început negocieri pentru a pune capăt acțiunilor de luptă. Moscova a încercat să forțeze Kievul să se predea la masa negocierilor, scrie Die Welt. Cele două delegaţii nu s-au înţeles doar la câteva puncte asupra cărora trebuiau să negocieze personal Vladimir Putin și Volodimir Zelenski la un summit care nu a mai avut loc niciodată.

Discuțiile au culminat cu primele negocieri directe de la Istanbul, sub medierea președintelui turc Recep Tayyip Erdogan, la sfârșitul lunii martie. Ambele părți au început de fapt atunci să elaboreze un proiect de tratat. 

Prima rundă de discuții de pace a început la câteva zile după invazia din 24 februarie 2022. Negociatorii ruși și ucraineni s-au întâlnit inițial în Belarus, apoi s-au mutat în Turcia și au continuat discuțiile până în aprilie. Negocierile au continuat, chiar și pe zoom, dar în cele din urmă s-au oprit complet în iunie 2022.

Potrivit draftului intitulat "Tratatul privind neutralitatea permanentă și garanțiile de securitate pentru Ucraina", Ucraina se angaja la "neutralitate permanentă" şi renunța astfel la aderarea la NATO. Cele 13 subpuncte ale primului articol arată cât de larg a fost definită neutralitatea, scrie Die Welt.

Ucraina era de acord să "nu primească, să producă sau să achiziționeze" niciodată arme nucleare, să nu permită intrarea în ţară de arme și trupe străine și să nu acorde acces niciunei țări la infrastructura sa militară, inclusiv aerodromuri și porturile maritime.

Rusia nu a împiedicat în mod explicit Ucraina să devină membră UE

În plus, Kievul se angaja să nu desfășoare exerciții militare cu participare străină și să nu devină parte la niciun conflict militar. Potrivit articolului 3 din document, nimic nu împiedica în mod explicit Ucraina să devină membră UE.

De cealaltă parte, Rusia se angaja că nu va ataca din nou Ucraina. Iar pentru a oferi Kievului această asigurare, Moscova a fost de acord ca cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU, adică Statele Unite, Marea Britanie, Franța, China și Rusia însăși, să ofere Ucrainei garanții semnificative de securitate. În articolul 5 din document, Kievul și Moscova au căzut de acord asupra unui mecanism care amintește de prevederile de asistență ale NATO.

În cazul unui "atac armat asupra Ucrainei", țările garante erau obligate să ofere Kievului în maxim trei zile sprijin în baza dreptului său la autoapărare, consacrat în Carta ONU. Această asistență putea fi oferită prin "acțiune comună" a tuturor sau a unora dintre puterile garante. Tratatul de pace trebuia ratificat de fiecare stat în conformitate cu dreptul internațional.

Practic Rusia şi Ucraina au agreat un mecanism care diferă semnificativ de Memorandumul de la Budapesta din 1994. Prin acel document Rusia  asigura integritatea teritorială a Ucrainei iar statele occidentale promiteau Kievului sprijin în cazul unui atac, dar nu l-au garantat.

Garanțiile de securitate luate în considerare în primăvara lui 2022 necesitau însă aprobare din partea Statelor Unite, Chinei, Marii Britanii și Franței într-o a doua fază. Rusia a vrut să includă și Belarus, iar Kievul a vrut să includă și Turcia. Dar, obiectivul negociatorilor a fost crearea unui acord între Kiev și Moscova, astfel încât textul să poată fi folosit ca bază pentru negocieri multilaterale.

Ucraina ceda Rusiei controlul asupra Crimeei

Crimeea și portul Sevastopol urmau să fie excluse de la garanțiile de securitate. Acest lucru însemna practic că Ucraina ceda Rusiei controlul asupra peninsulei. Partea ucraineană a cerut iniţial ca statutul Crimeei să fie clarificat în negocieri în următorii 10-15 ani, dar ruşii nu au fost de acord. 

Din document nu reiese clar ce regiuni din estul Ucrainei urmau să fie excluse de la garanțiile de securitate. Zonele relevante au fost marcate cu roșu. În așa-numitul Comunicat de la Istanbul, Kievul ar fi fost de acord să excludă de garanții de securitate părțile din regiunile Donețk și Lugansk pe care Rusia le ocupase deja înainte de războiul la scară largă. Delegația rusă, în schimb, a insistat ca granițele să fie stabilite personal de Putin și Zelenski și marcate pe o hartă. Delegația ucraineană a respins această opțiune. 

Totodată Rusia a cerut ca, în cazul unui atac, toate statele garante să voteze pentru activarea mecanismului de asistență. Acest lucru i-ar fi dat Moscovei drept de veto pentru a aproba mecanismul de apărare. În plus, Moscova a respins cererea Ucrainei ca, în cazul unui atac, statele garante să poată stabili o zonă de excludere aeriană deasupra Ucrainei. 

În timpul discuțiilor, Rusia a semnalat că este dispusă să se retragă din Ucraina, dar nu şi din Crimeea și din zonele din Donbas care urma să fie excluse de la garanțiile de securitate. Putin și Zelenski urmau să discute personal detaliile retragerii. Acest lucru a fost confirmat pentru Die Welt de doi membri din delegația ucraineană, prezenţi la negocieri.

Problema dimensiunii armatei ucrainene

Rămânea nerezolvată şi problema dimensiunii armatei ucrainene. Kievul a acceptat parțial cererile Rusiei de a se demilitariza. Moscova a cerut ca armata ucraineană să fie redusă la 85.000 de soldați. Ucraina îşi dorea 250.000 de soldați.

De asemenea, nu s-a convenit nici asupra numărului de echipamente militare. Rusia a cerut ca numărul de tancuri să fie redus la 342, în timp ce Kievul a vrut să-l mențină la 800. Ucraina a vrut să reducă numărul de vehicule blindate la 2.400, în timp ce Rusia a cerut să rămână doar 1.029.

Au existat diferențe şi la numărul de piese de artilerie. Moscova era dispusă să permită Ucrainei să păstreze 519 piese, în timp ce Kievul dorea 1.900. Ucraina voia să păstreze 600 de lansatoare multiple de rachete cu o rază de acțiune de până la 280 de kilometri, în timp ce Rusia dorea 96 de piese cu o rază de acțiune maximă de 40 de kilometri. Rusia a vrut să reducă numărul de obuziere la 147 și de rachete antitanc la 333, în timp ce Kievul a insistat ca numărul să fie redus la 1.080 și, respectiv, 2.000.

În plus, Rusia a cerut distrugerea aeronavelor ucrainene. Moscova le permitea ucrainenilor 102 avioane de vânătoare și 35 de elicoptere, în timp ce Kievul a insistat asupra a 160 de avioane și 144 de elicoptere. Ruşii au vrut ca ucrainenii să păstreze două nave de război, în timp ce ucrainenii doreau opt.

Die Welt a subliniat că proiectul de tratat arată cât de aproape au fost Ucraina și Rusia în aprilie 2022 de un acord de pace. Însă după summitul promițător de la Istanbul, Moscova a înaintat o serie de cereri, cu care Kievul nu a fost de acord.

Rusia a cerut Ucrainei să facă limba rusă a doua limbă de stat, să ridice sancțiunile și să renunţe la procesele în instanțele internaționale. Guvernul de la Kiev trebuia să interzică "fascismul, nazismul și naționalismul agresiv" în Ucraina.

"A fost cea mai bună ofertă pe care am putut-o avea"

Die Welt scrie că în primăvara lui 2022 a existat un mare interes pentru un acord de pace, citând câțiva diplomați implicați în negocieri. După eșecul ofensivei asupra Kievului, Rusia s-a retras din nordul Ucrainei și a anunțat că obiectivul este cucerirea Donbasului. "A fost cea mai bună înțelegere pe care am putut-o avea" a spus pentru Die Welt un membru al delegației ucrainene sub protecţia anonimatului.

Jurnaliştii de la Die Welt au ajuns la concluzia că, chiar și după mai bine de doi ani de război la scară largă, înțelegerea pare favorabilă Ucrainei. "Ucraina se află în defensivă de câteva luni și a suferit pierderi grele. Privind în urmă, putem spune că Ucraina era într-o poziție de negociere mai puternică atunci decât este acum. Dacă războiul s-ar fi încheiat la aproximativ două luni după ce a început, ar fi salvat nenumărate vieți", scrie Die Welt. La acea vreme, negociatorii au estimat că Zelenski și Putin vor semna tratatul de pace în aprilie 2022. 

Die Welt a mai punctat că Davyd Arakhamiia, membru al delegației ucrainene, a sugerat în noiembrie 2023 motivul pentru care liderii celor două țări nu s-au mai întâlnit. Prim-ministrul britanic de atunci Boris Johnson a sosit pe 9 aprilie la Kiev unde a transmis că Londra "nu va semna nimic" cu Putin și că Ucraina ar trebui să continue lupta.

Ulterior, Johnson a negat că a spus vreodată acest lucru. Cu toate acestea, sunt motive să credem că propunerea oferirii de garanții de securitate Ucrainei în acord cu Rusia a eșuat în acel stadiu. Ucraina ar fi avut nevoie de garanţiile Marii Britanii pentru a se proteja împotriva Rusiei în viitor, concluzionează Die Welt.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰