Rachetele ruseşti, motiv de îngrijorare la Chişinău. Moldovenii cer României să o ajute să-și apere spațiul aerian

Cu ameninţarea unei invazii ruse la graniţă, Republica Moldova insistă: cere României din nou să o ajute să îşi protejeze spaţiul aerian. În ultimele două zile, resturi din rachete ruseşti au căzut la 25 de kilometri de graniţa noastră şi au fost găsite şi la noi, la Gura Portiţei. 

• Prima reacție a lui Trump după războiul comercial care a lovit economia globală: "Cred că merge foarte bine. Țara va exploda"

În Republica Moldova au căzut pentru a treia oară rămăşiţele unor rachete, iar sâmbătă s-a adăugat şi un focos exploziv de 80 de kilograme. Dacă ar fi explodat, schijele ar fi ajuns până la un kilometru distanţă. Cererea Chişinăului, de ajutor din partea României, ar putea fi analizată săptămâna aceasta, la Bruxelles, unde va avea loc întalnirea NATO la nivel de apărare. 

Igor Grosu, președintele Parlamentului Republicii Moldova: "Cel mai mare pericol vine dinspre Marea Neagră, pentru că de fiecare dată când flota statului agresor, Federaţia Rusă, este scoasă în larg, suntem în aşteptarea, ca să zic aşa, a surprizelor. De obicei atunci când ei bombardează Viniţa, Lvov, Odesa, atunci creşte pericolul şi asupra noastră." 

Directorul Serviciului de Informaţii de la Chişinău atrage atenţia de luna trecută că Rusia ar plănui o invazie în Transnistria.

Igor Grosu, președintele Parlamentului Republicii Moldova: "Au fost prezentate nişte hărţi şi de pe acele hărţi se vedea foarte clar intenţia de a avansa spre Nicolaev, Odesa, cu joncţiunea spre Transnistria. 

Bucăţi de rachetă, descoperite şi pe o plajă din România

Şi autorităţile române s-au confruntat cu o situaţie similară. Garda de Coastă a găsit ieri pe plaja de la Gura Portiţei resturile unei rachete de origine rusească. Rămăşiţele au fost aduse de valuri, cel mai probabil dinspre Insula Şerpilor, bombardată intens de Rusia în ultimele luni. 

Oana Manoilă, purtătoare de cuvânt a ISU Dobrogea: "Echipajul pirotehnic din cadrul ISU Dobrogea a fost solicitat sa ridice un element presupus a fi de munitie. Echipajul a identificat obiectul ca fiind un booster de racheta." 

Adică un tub de rachetă fabricat din fibra de sticla, fără încărcătură explozivă. Pirotehniştii l-au preluat şi l-au predat specialiştilor MApN pentru analiză. 

Constantin Spînu, purtător de cuvânt al MApN: "Reprezintă un tub al unui motor de start de la o rachetă antiaeriană sol-aer de tipul 57E6, lansată de un sistem de rachete antiaeriene de tip Panțir S-1 (clasificare NATO SA-22 Greyhound), produse în Federația Rusă, care, cel mai probabil, pe timpul desfășurării acțiunilor militare recente din zona de nord a Mării Negre, a căzut în mare și a fost adus de curenții marini în zona litoralului românesc. Acest tip de element de muniție nu se află în dotarea Forțelor Navale Române, este specific forțelor implicate în războiului ruso-ucrainean."

Între timp, 200 de soldaţi francezi se antrenează intens, înainte să ajungă în România, ca să completeze forţele NATO trimise suplimentar de Alianţă la noi în ţară. Batalionul simulează apărarea în faţa celor mai dure atacuri cu care s-ar putea confrunta.