Erdogan va sprijini aderarea Suediei la NATO. Anunţul făcut de Jens Stoltenberg. Ce a cerut Ankara la schimb

Preşedintele Turciei, Recep Erdogan, este de acord să sprijine cererea Suediei de a adera la NATO, a declarat luni seară șeful NATO, Jens Stoltenberg, transmite BBC. La schimb, Ankara cere Suediei să susțină aderarea Turciei la Uniunea Europeană. 

• Rezultate parţiale provizorii alegeri prezidenţiale 2024

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a promis luni seara, în urma unei discuţii de mai multe ore cu premierul suedez Ulf Kristersson, mediate de secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, că va transmite parlamentului de la Ankara, spre ratificare, protocolul pentru aderarea Suediei la NATO, anunţă un comunicat al Alianţei Nord-Atlantice, fără a preciza însă un orizont de timp pentru acest demers al liderului turc. 

Ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina, Suedia şi Finlanda şi-au depus anul trecut cererea de aderare la NATO, renunţând la politica de nealiniere militară, care a durat timp de decenii în timpul Războiului Rece. În timp ce aderarea Finlandei la NATO a primit undă verde în aprilie, Turcia şi Ungaria nu erau încă de acord cu aderarea Suediei. Stockholm a depus eforturi în speranţa că se va putea alătura blocului la summitul de la Vilnius.

Erdogan a ţinut luni de zile să spună că aderarea Suediei depinde de punerea în aplicare a unui acord încheiat vara trecută în timpul summitului NATO de la Madrid, adăugând că nimeni nu ar trebui să se aştepte la compromisuri din partea Ankarei.

Statele Unite şi aliaţii săi au încercat de luni de zile să exercite presiuni asupra Ankarei

Turcia susţinea că Suedia nu a făcut suficient împotriva persoanelor pe care Turcia le consideră terorişti, în principal membri ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), considerat organizaţie teroristă de către Turcia, UE şi Statele Unite.

Erdogan a declarat că Uniunea Europeană ar trebui să deschidă calea pentru aderarea Ankarei la blocul comunitar înainte ca parlamentul turc să aprobe oferta Suediei de a adera la alianţa militară nord-atlantică.

Statele Unite şi aliaţii săi au încercat de luni de zile să exercite presiuni asupra Ankarei. Unii parteneri NATO consideră că Turcia, care a cerut în octombrie 2021 să cumpere avioane de luptă F-16 de la Lockheed Martin pentru 20 de miliarde de dolari şi aproape 80 de kituri de modernizare pentru avioanele sale de război existente, s-a folosit de aderarea Suediei pentru a face presiuni asupra Washingtonului să deblocheze decizia în privinţa avioanelor de război.

Viitorul NATO, decis la summit-ul de la Vilnius

Viitorul securităţii euro-atlantice este decis marți şi miercuri la doar 150 de kilometri de Rusia. La Vilnius, în Lituania, are loc summitul NATO. România speră să obţină sprijinul statelor aliate pentru sporirea securităţii pe flancul estic şi la Marea Neagră. Cea mai aşteptă decizie este însă cea legată de viitorul Ucrainei în cadrul Alianţei. Un lucru este sigur, ţara aflată în război nu va deveni membru, dar va primi un statut special. 

Avem securitate de grad zero aici la Vilnius, pentru că avem pe de o parte cel mai mare summit de până acum, 31 de state cu Finlanda, care face acum parte din NATO. Alianţa şi-a dublat graniţa pe partea cu Rusia. Avem 48 de delegaţii, 48 de şefi de stat care participă la summitul de la Vilnius, asta înseamnă 2.400 de membri plus 150 de politicieni de rang înalt, aşadar măsurile de securitate sunt destul de ridicate.