Video Mircea Geoană, despre planurile NATO pe viitor: "Rusia este un jucător foarte agresiv și bine înzestrat în zona Mării Negre"
Summit-ul NATO de la Vilnius. Reuniunea liderilor va avea loc între 11 şi 12 iulie, unde principalul subiect abordat va fi legat de războiul dus de Rusia în Ucraina, dar se va discuta şi despre aderarea Ucrainei la NATO. Care este miza discuţiilor, ce înseamnă summit-ul pentru România şi care sunt planurile NATO pentru viitor a explicat Mircea Geoană, secretar general adjunct al NATO, într-un interviu în exclusivitate pentru Observator.
Principalele declaraţii ale lui Mircea Geoană, secretar general adjunct al NATO:
Este un summit cu valenţe foarte, foarte importante pentru România în cazul nostru, dar şi pentru întreaga Alianţă şi pentru consecinţe în plan internaţional. Decizii importante sunt pe masa liderilor noștri, negociem până în ultima clipă anumite aspecte care mai au încă nevoie de armonizare între aliați.
Ceea ce liderii noștri vor adopta reprezintă din punct de vedere apărare și descurajare a teritoriului aliat, ne interesează ca români să fim siguri că avem toate măsurile luate pentru protejarea securității și stabilității țărilor noastre.
Liderii noștri vor aproba o nouă generație de planuri de apărare NATO, le numim generic, planuri regionale de apărare, împărțite în 3 zone geografice - o zona nordică, o zona centrală și o zonă sudică din care fac parte Marea Neagră și Marea Mediterană.
- NATO va scurta procesul de aderare a Ucrainei. Reacţie furioasă de la Kremlin
- Erdogan negociază dur: Turcia condiţionează intrarea Suediei în NATO de redeschiderea negocierilor pentru...
- NATO, pregătiri pentru cele mai negre scenarii în cazul războiului. Geoană: Se vor aproba noi planuri regionale...
Reconfirmă valența multiregională a țării noastre și rolul pivot al țării noastre, la confluența unor țări de mare importanţă strategică pentru NATO și pentru Uniunea Europeană.
România va avea o bază de instruire pentru piloții de avioane F-16
Salut decizia CSAT de a avea România în acest consorţiu internaţional condus de Olanda şi Danemarca pentru pregătirea piloţilor ucraineni pentru avioane F-16.
Este bine pentru ucraineni în perspectiva utilizării unor astfel de echipamente moderne, dar e bine și pentru piloții noștri, pentru România, pentru că vom avea în România piloți, avioane din mult mai multe destinații decât cele proprii. Este o ocazie bună și pentru perspectiva noastră care va fi folosită apoi și în plan regional pentru instruirea piloților ucraineni.
Ce presupun planurile regionale de nouă generaţie şi ce înseamnă pentru România
Este o schimbare profundă a modului în care ne pregătim pentru eventuale situații neplăcute. Vorbim de mult mai multe trupe ale țărilor NATO arondate către comandanții militari NATO în caz de criză, conflict sau, Doamne ferește, ceva mai sever.
Ceea ce vedem astăzi în România reprezintă o realitate destul de robustă, dar planificarea militară va face ca atunci când va fi nevoie să putem să amplificăm această prezență, să amplificăm această participare.
Vă dau o cifra agregată în aceste noi planuri, țările NATO vor pune la dispoziția comandanților NATO undeva spre 300.000 de militari gata să intervină, echipați, pregătiți. O parte dintre aceștia vor fi dirijați și către o parte din teritoriile din cele trei zone pe care le-am menționat. Dacă ai securitate și stabilitate poți construi și economie, democrație, poți să construiești o viață mai bună pentru toți românii.
Rusia, un jucător foarte agresiv și bine înzestrat în zona Mării Negre
Avem de-a face în acest moment cu o viziune foarte coerentă care într-adevăr până în 2014 era un dezechilibru, ceva mai multe trupe NATO în zona Mării Baltice. Toate geografiile, subgeografiile și realitățile noastre sunt reflectate în aceste planuri de apărare.
Şi când am spus că România va face parte din teritoriu alături de Bulgaria, alături de Balcanii de Vest, de zona Mării Negre, într-o logică a Mării Mediterane este un lucru extraordinar de bun pentru că acest lucru reflectă specificitatea Mării Negre pentru că nu este o mare obișnuită.
Este evident situația cu strâmtorile care au o anumită limitare, Rusia este un jucător foarte agresiv și bine înzestrat în zona Mării Negre.
Summit-ul de la Vilnius, un instrument politic
Federația Rusă nu are resurse militare pentru a pune în pericol Republica Moldova, dar folosește întreg arsenalul războiului hibrid împotriva acestei țări. Vom oferi lucruri suplimentare Republicii Moldova, vom oferi oferi lucruri suplimentare Georgiei și Bosniei. Sunt absolut convins că această șansă istorică a Republicii Moldova să evadeze din tirania geografiei se va putea materializa și suntem extrem de hotărâți să îi ajutăm în continuare.
Acest consiliu NATO - Ucraina reprezintă cea mai înalta formă de parteneriat între toate parteneriatele numeroase pe care NATO le are la nivel internațional. În acest consiliu vom putea discuta chestiuni politice, de colaborare, inclusiv chestiuni de situații de criză. Deci, este un instrument politic care ramforsat, upgradat care reflectă stadiul relației noastre cu Ucraina.
Evident că Ucraina își dorește și mai mult de la acest summit, sunt și aliați care insistă în aceste zile și ore către o invitație sau un calendar pentru o eventuală invitație. Eu cred că este bine să mergem la următorul nivel, să asigurăm consens în NATO și între NATO și Ucraina. Iar locul Ucrainei este familia democrațiilor euroatlantice.
Războiul trebuie întâi câștigat și vom reveni, evident, la momentul potrivit, și la această conversație care este foarte importantă. Ucraina va fi mult mai aproape de noi după momentul Vilnius.
Volodimir Zelenski îşi convinge şi îşi motivează poporul că va rezista eroic
Președintele Zelenski continuă să facă ceea ce face cu succes de mai bine de 17 luni - să își convingă și să își motiveze propriul popor că va rezista eroic și cu succes în fața invaziei ruseşti și să mobilizeze comunitatea internațională în sprijinul țării sale. Evident că face acest lucru și în ultimele zile înainte de summit. Secretarul general a avut o convorbire telefonică cu preşedintele Zelenski, mulți alți lideri sunt în contact cu el. Face ce trebuie să facă un lider, să mobilizeze.
În cazul Turciei se discută și despre exportul de grâne, el afectează indirect și România. Au fost elemente care trebuie să fie luate în discuție și în perioada următoare, vizează multe țări din regiunea noastră.
Atunci când ne uităm la ceea ce face preşedintele ucrainean trebuie să ne gândim la țara pe care o reprezintă, dar și la ecuația, conturul întreg continetului după ce acest război va fi fost câștigat de către Ucraina.
Plan de acţiune pentru producţie militară în NATO
Există un dialog permanent, dinamic și aproape în timp real între Ucraina și țările care îi susțin din punct de vedere militar. Orice sprijin este luat cu dorința de a le crea capabilitățile necesare pentru acest război care se prelungește, în același timp fiind foarte atenți de a-i ajuta într-un mod concret, eficace, util, dar și cu intenția de a nu escalda un conflict deja complicat într-un conflict și mai mare.
Întotdeauna am găsit un echilibru între cererea şi presiunea permanentă a Ucrainei de a obţine mai mult, elemente cât mai numeroase, cât mai capabile şi capacitatea noastră de producţie militară. Pentru a vă spune şi un document important pe care îl aprobăm la Vilnius, este un plan de acţiune pentru producţie militară, în NATO, pentru că această lecţie a războiului din Ucraina ne-a arătat că şi noi avem probleme de producţie, de capabilităţi, de stocuri, de muniţie, de echipamente şi sunt încrezător că şi România va beneficia de această investiţie suplimentară în industria de apărare şi, de ce nu, să avem chiar o renaştere în industria de apărare a României, cum multe alte ţări din industria noastră încearcă să o facă.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰