Revolte sângeroase în Noua Caledonie. Franţa trimite trupe şi acuză Rusia şi Azerbaidjan că incită proteste

Franța a recunoscut implicarea Rusiei şi Azerbaidjanului în protestele din Noua Caledonie, arhipelag francez din Pacificul de Sud, unde a fost declarată stare de urgenţă în urmă unor revolte violente. Parisul a trimis sute de soldaţi şi poliţişti militari pentru a opri protestele care au făcut 5 morţi şi sute de răniţi. 

• Cât ar putea veni factura la energie în funcţie de câte grade sunt setate în locuinţă

Noua Caledonie este zguduită de la începutul săptămânii de revolte violente, soldate cu cinci morţi  şi sute de răniţi. Inclusiv un jandarm a fost împuşcat mortal. Preşedintele Emmanuel Macron a decis miercuri să declare stare de urgenţă. Sute soldaţi şi poliţişti militari au fost trimişi pe străzi pentru a opri confruntările. 

"Detectăm activități din Rusia și Azerbaidjan în Noua Caledonie de săptămâni, chiar și câteva luni. Ei susțin narațiunea că Franța este un stat colonialist" a declarat un oficial francez pentru POLITICO.

Întrebat despre existenţa în Noua Caledonie a unor ingerinţe provenind din Azerbaidjan, China sau Rusia, ministrul de interne al Franţei, Gerald Darmanin, a arătat cu degetul spre Baku. "Este vorba de Azerbaidjan şi nu este o fantasmă, ci o realitate", a declarat el într-o intervenţie la postul de televiziune France 2, în care şi-a exprimat regretul că o "parte dintre separatişti au făcut o înţelegere" cu această ţară. "Este incontestabil", a adăugat Darmanin, asigurând că Franţa, în pofida "tentativelor de ingerinţă" rămâne "suverană la ea acasă".

Franţa a interzis TikTok în Noua Caledonie

Pentru a restabili ordinea în acest teritoriu colonizat în secolul al XIX-lea, Franţa a trimis militari şi a interzis reţeaua de socializare TikTok, folosită pe scară largă de protestatari. Această interdicţie intervine pe fondul temerilor de ingerinţă şi dezinformare pe reţelele de socializare venind din ţări străine care caută să inflameze tensiunile, potrivit unor surse guvernamentale şi de securitate, menţionând ţări precum China şi Azerbaidjan.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe din Azerbaidjan, Aykhan Hajizada, a respins cu fermitate acuzaţiilor conform cărora țara se află în spatele revoltelor. "În loc să acuze Azerbaidjanul că susține manifestaţiile pro-independență din Noua Caledonie, ministrul de Interne al Franței ar trebui să se concentreze pe politica eșuată a țării sale față de teritoriile de peste mări care a dus la astfel de proteste", a spus el.

Rusia şi Azerbaidjan, acuzate că incită la proteste în Noua Caledonie

Relaţiile între Paris şi Baku s-au deteriorat de ceva timp, în special la sfârşitul lunii septembrie în momentul ofensivei militare azere în Karabah, teritoriu azer locuit de o majoritate de etnici armeni, ceea ce a declanşat exodul a peste 100.000 de locuitori armeni din enclavă, fapt ce a atras criticile Franţei.

În noiembrie, Parisul a acuzat actori având legătură cu Azerbaidjan că au condus o campanie de manipulare a informaţiilor menită să prejudicieze reputaţia Franţei în capacitatea sa de a găzdui Jocurile Olimpice din 2024. Baku a respins aceste acuzaţii. 

Iar Rusia, un aliat al Azerbaidjanului, inclusiv militar, "a călcat Franţa pe coadă" şi în Africa. Trupele franceze au fost nevoite să se retragă anul trecut din ţări africane precum Mali şi Niger după ce junte militare instalate la putere acolo au sistat colaborarea cu Franţa şi s-au apropiat de Rusia, în timp ce gruparea rusă de mercenari Wagner şi-a intensificat operaţiunile pe continentul african.

Într-un interviu acordat presei ruse în martie, preşedintele rus Vladimir Putin a pus recentele declaraţii "belicoase" ale Parisului pe seama faptului că Rusia a "călcat pe coadă" Franţa în Africa, ceea ce a generat "resentimente" în Franţa. 

Emmanuel Macron a spus în februarie că "nimic nu trebuie exclus" atunci când vine vorba de trimiterea trupelor occidentale în Ucraina. De atunci, Macron și-a tot susţinut declaraţia, inclusiv după ce înalți diplomați americani i-au cerut să înceteze.

De ce sunt revolte în Noua Caledonie

Revoltele au izbucnit luni, când Adunarea Naţională franceză dezbătea un proiect de lege care le acordă miilor de cetăţeni francezi stabiliţi în arhipelag de cel puţin 10 ani dreptul să voteze, adică mai multă influenţă politică.

Adunarea Naţională a adoptat reforma în cursul nopţii, cu 351 voturi pentru şi 153 împotrivă. Textul mai trebuie să primească trei cincimi din voturile deputaţilor şi senatorilor ce se vor reuni în Congres la Versailles înainte de sfârşitul lui iunie, potrivit preşedintelui Macron. Partizanii independenţei spun că acesta riscă să dilueze şi mai mult votul poporului autohton kanak.

Pentru Paris, Noua Caledonie este importantă din punct de vedere geopolitic, militar, precum şi datorită zăcămintelor de nichel. Teritoriul, situat la circa 1.200 km est de Australia şi unde trăiesc în jur de 270.000 de locuitori, a obţinut o autonomie extinsă prin Acordul de la Nouméa.

Locuitorii au votat să rămână parte a Franţei în fiecare din cele trei referendumuri pe tema independenţei, în 2018, 2020 şi 2021. Cu toate acestea, mişcarea proindependenţă a boicotat ultimul referendum şi a anunţat că nu îi va accepta rezultatul. Într-o declaraţie comună, principalele partide pro-independenţă, dar şi loialiste din arhipelag au lansat miercuri un "apel la calm şi raţiune".

"În pofida situaţiei insurecţionale pe care o traversăm de 48 de ore şi pentru că suntem chemaţi să continuăm să trăim alături unul de altul, lansăm un apel solemn către întreaga populaţie la calm şi raţiune", se arată în declaraţie