Rusia cere revenirea la sistemul de la Ialta, întâlnirea unde s-a redesenat harta Europei acum 80 de ani

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a cerut marți SUA și statelor europene să revină la sistemul internațional creat la Conferința de la Ialta, care a stat la baza ONU. Lavrov susține că abandonarea acestui sistem ar duce la haos global. Într-un articol publicat în revista "Rusia în Politica Globală", el acuză Occidentul de agresivitate în Europa de Est și de declanșarea tensiunilor cu Rusia. Lavrov a criticat poziția noului secretar de stat american, Marco Rubio, comparând doctrina "America First" cu sloganurile naziste. Totuși, el crede că SUA vor reveni la o poziție rațională și că ONU trebuie reformată, fără ca Rusia să renunțe la dreptul de veto. Moscova ar accepta ca Brazilia și India să devină membri permanenți ai Consiliului de Securitate, dar nu și Germania sau Japonia.

• SURSE: Vladimir Ciorbă a colaborat cu procurorii în dosarul Nordis. Interceptări ale discuțiilor suspecților

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a cerut Statelor Unite şi principalelor state europene să revină la sistemul internaţional creat de conferinţa desfăşurată la Ialta (Crimeea), de la deschiderea căreia se împlinesc marţi 80 de ani, relatează agenţia EFE, citată de Agerpres. 

Amintim că Ialta a rămas cunoscută în istorie drept locul unde s-a produs împărțirea Europei în două blocuri: Estul sub influență sovietică şi Vestul sub control occidental. Totodată a pus bazele Războiului Rece: Tensiunile dintre SUA și URSS au crescut din cauza expansiunii comuniste.

"Având în vedere nivelul actual de conflict în afacerile internaţionale, renunţarea necugetată la nucleele formate din sistemul Ialta-Potsdam împreună cu ONU şi statutul său va duce inevitabil la haos", afirmă Lavrov într-un articol publicat în revista "Rusia în Politica Globală".

Ministrul rus de externe aminteşte că principalul rezultat al conferinţei de la Ialta a fost crearea Organizaţiei Naţiunilor Unite şi a principiului egalităţii suverane a tuturor statelor, pe care Moscova le consideră baze pentru crearea unei noi ordini mondiale multipolare.

"ONU nu ne-a dus în paradis, dar ne-a salvat de infern"

"ONU nu ne-a dus în paradis, dar ne-a salvat de infern", afirmă Lavrov. El consideră că Occidentul a avut ocazia de a reda încrederea în ONU ca unică platformă universală pentru găsirea de soluţii colective în 1991, odată cu dezintegrarea Uniunii Sovietice.

"Dar instinctele egoiste au prevalat", remarcă ministrul rus în articolul în care descrie politica occidentală agresivă în Europa de Est drept unul din motivele tensiunilor actuale cu Rusia şi ale campaniei militare lansate de aceasta în Ucraina.

Critici la adresa SUA și a doctrinei "America First"

Lavrov comentează şi declaraţii recente ale noului secretar de stat american, Marco Rubio, care a criticat sistemele ce au guvernat relaţiile internaţionale între anii 1945 şi 1991. "Concepţia "America mai întâi" (America First! - n.red.) are o asemănare alarmantă cu sloganul hitlerist "Germania, mai presus de toate" (Deutschland uber alles -n.red.), iar pariul de a obţine pacea prin forţă poate îngropa definitiv diplomaţia", notează şeful diplomaţiei ruse.

Moscova susține reformarea ONU, dar păstrează dreptul de veto

El se declară totuşi încrezător că Statele Unite vor reveni la raţiune mai devreme sau mai târziu, dar în acest timp Rusia va susţine reformarea ONU, fără a renunţa însă la dreptul său de veto în Consiliul de Securitate, unde este de acord ca Brazilia şi India să primească statutul de membri permanenţi, nu însă şi Japonia sau Germania.

Serghei Lavrov a apărat postulate ale ONU precum dreptul popoarelor la autodeterminare, pe care l-a invocat pentru a justifica invazia rusă în Ucraina. De asemenea, conform declaraţiei din 1970, mai invocă ministrul rus în articolul său, trebuie respectată integritatea teritorială a statelor, dar numai în acele cazuri în care guvernul reprezintă întreaga populaţie rezidentă în acel teritoriu.

Justificarea invaziei Ucrainei

"Nu este nevoie să demonstrăm că, după lovitura de stat din februarie 2014 (revoluţia Euromaidan), regimul de la Kiev nu reprezintă locuitorii Crimeii, Donbasului şi Novorossiei (estul Ucrainei), la fel cum nici metropolele occidentale nu reprezintă popoarele din coloniile exploatate", argumentează şeful diplomaţiei ruse.

El a subliniat în acest context că rămâne valabilă o propunere formulată în 2020 de preşedintele rus Vladimir Putin de organizare a unei întâlniri a şefilor de stat ai membrilor permanenţi în Consiliul de Securitate al ONU, cu obiectivul de a conveni un nou consens global.

La Conferinţa de la Ialta au participat liderul sovietic, Iosif Stalin, preşedintele SUA, Franklin Roosevelt, şi prim-ministrul britanic Winston Churchill. După opt zile de negocieri intense, ei au semnat pe 11 februarie 1945 un document prin care au convenit crearea Organizaţiei Naţiunilor Unite şi împărţirea Germaniei, iar Stalin a fost de acord să declare război Japoniei (care încă nu capitulase) în schimbul controlului asupra Insulelor Kurile, Insulei Sahalin şi Mongoliei.

Împărţirea Europei în două blocuri, de asemenea convenită la Ialta, a devenit literă moartă odată cu căderea Zidului Berlinului în 1989, reunificarea Germaniei în anul următor şi destrămarea Uniunii Sovietice în 1991.

Serghei Lavrov a declarat luna trecută că Rusia aşteaptă din partea noului preşedinte american Donald Trump "iniţiative concrete" pentru soluţionarea conflictului ruso-ucrainean, subliniind că prioritatea Moscovei în viitoare negocieri cu SUA va fi crearea unei noi arhitecturi de securitate în tot spaţiul eurasiatic, şi va trebui stabilit rolul Rusiei în viitorul sistem de securitate european, după ce puterile occidentale au folosit în ultimii ani Ucraina ca instrument "pentru a slăbi Rusia" prin ajutorul militar oferit Kievului.

Conferința de la Ialta: Deciziile care au modelat lumea postbelică

Conferința de la Ialta a fost o reuniune a liderilor celor trei mari puteri aliate din Al Doilea Război Mondial – Iosif Stalin (URSS), Franklin D. Roosevelt (SUA) și Winston Churchill (Marea Britanie). Desfășurată în stațiunea Ialta din Crimeea, această întâlnire a stabilit reperele pentru reorganizarea lumii după înfrângerea Germaniei naziste.

Principalele decizii luate la Ialta: 

1. Crearea Organizației Națiunilor Unite (ONU)

S-a convenit asupra înființării ONU pentru menținerea păcii globale şi s-a stabilit dreptul de veto pentru membrii permanenți ai Consiliului de Securitate (SUA, URSS, Marea Britanie, Franța și China).

2. Împărțirea Germaniei și a Berlinului

Germania urma să fie împărțită în patru zone de ocupație: americană, sovietică, britanică și franceză. Berlinul, deși situat în zona sovietică, a fost împărțit similar între cele patru puteri.

3. Despăgubiri de război și dezarmarea Germaniei

Germania urma să plătească despăgubiri semnificative, în special către URSS. Industria de război germană trebuia demontată, iar naziștii judecați pentru crime de război.

4. Influența sovietică în Europa de Est

Stalin a obținut recunoașterea controlului sovietic asupra Poloniei și a altor țări din Europa de Est. S-a promis organizarea de alegeri libere în aceste state, însă URSS a impus regimuri comuniste.

5. Intrarea URSS în războiul contra Japoniei

Stalin s-a angajat să declare război Japoniei la trei luni după înfrângerea Germaniei. În schimb, URSS urma să primească controlul asupra Insulelor Kurile, Sahalinului de Sud și influență asupra Mongoliei externe.

6. Reorganizarea frontierelor europene

S-au redesenat granițele Poloniei, care a fost mutată spre vest, pierzând teritorii în favoarea URSS, dar primind părți din Germania.