Se cere invocarea Articolului 5 al NATO, după amestecul Rusiei la alegerile din România. Mesaje din SUA şi Germania

Amestecul Rusiei în alegerile din România poate declanşa un răspuns din partea NATO. Alianţa consideră atacurile hibride sau cibernetice asupra unui stat membru drept motive pentru invocarea articolului 5 - atunci când ţările NATO se unesc împotriva agresorului. În plus, Statele Unite au transmis că, dacă România îşi schimbă orientarea de politică externă, parteneriatul de securitate ia sfârşit şi investitorii americani ar putea pleca din tara noastra. În replică, Ambasada Rusiei în România a spus că tara sa nu intervine niciodată în procesele electorale din alte state şi ne recomandă să nu implicam Rusia în discuţii.

• EXCLUSIV. "Fetele i-au fost trimise special lui Van Damme". Actorul ar fi ştiut că minorele sunt traficate şi exploatate. Cum ar fi fost mascată afacerea

Posibilitatea unei intervenţii NATO a fost invocată de diplomatul Cristian Diaconescu. 

"Sunt câteva întrebări care au nevoie de răspunsuri, imediat. Dacă se are în vedere activarea articolului 4 din Tratatul de la Whashington. (...) Jens Stoltenberg a menționat că în condițiile unui atac cibernetic împotriva unui stat NATO, nu este exclusă activarea articolului 5", spune Cristian Diaconescu. 

Articolul 4 al tratatului NATO spune că orice stat membru poate cere consultări cu partenerii când îi este ameninţată securitatea. Pasul următor este invocarea articolului 5, care prevede că un atac asupra unui stat membru înseamnă un atac împotriva întregii alianţe. Iar răspunsul este colectiv. Articolul se aplică şi când este vorba de atacuri hibride sau cibernetice.

T: Articolul 4 din tratatul nord-atlantic

• "Părţile vor avea consultări comune ori de câte ori vreuna dintre ele va considera că este ameninţată integritatea teritorială, independenţa politică sau securitatea vreuneia dintre părţi".

​T: Articolul 5 din tratatul nord-atlantic

• Părţile convin că un atac armat împotriva uneia sau mai multora dintre ele (...) va fi considerat un atac împotriva tuturor şi, în consecinţă, sunt de acord ca (...) fiecare dintre ele, în exercitarea dreptului la auto-apărare individual sau colectiv recunoscut prin Articolul 51 din Carta Naţiunilor Unite, va sprijini Partea sau Părţile atacate prin efectuarea imediat, individual sau de comun acord cu celelalte Părţi, a oricărei acţiuni pe care o consideră necesară, inclusiv folosirea forţei armate (...).

"Suntem gata să luăm măsurile necesare dacă este nevoie. Ce măsură, exact, depinde de natura atacului şi nu vom oferi niciodată potenţialilor adversari privilegiul de a defini exact care este pragul aplicării articolului 5", a declarat Jens Stoltenberg, fost secretar general NATO. 

"Am informat aliaţii noştri şi vom lua toate măsurile necesare pentru a ne proteja democraţia, securitatea naţională şi suveranitatea", a transmis astăzi Ministerul Român de Externe.

Deocamdată, rapoartele desecretizate vor fi analizate în Comisia Europeană

"Am ordonat Tik-Tok să îngheţe şi să păstreze toate datele legate de riscurile actuale şi previzibile în procesele elctorale in UE. Datele trebuie să fie la dispoziţia Comisiei pentru următori paşi potenţiali", declară Thomas Regnier, purtător de cuvânt Comisia Europeană.

"Rapoartele autorităţilor române arată că Putin vrea să submineze unitatea în UE şi NATO. Dar Europa rămâne puternică", a transmis şi ministerul german de Externe.

"Principalele cauze ale atacurilor de acest tip care ne afectează securitatea cibernetică provin din Rusia. Și bineînțeles că vin și din China, din când în când. Și asta nu ar trebui ascuns", spune Olaf Scholz, cancelarul Germaniei.

Şi Statele Unite ale Americii au reacţionat imediat.

"Suntem îngrijoraţi de raportul CSAT legat de atacurile cibernetice ruseşti menite să influenţeze integritatea procesului electoral din România. (...) Progresul României nu poate fi dat înapoi de actori străini care vor să schimbe alianţele sale cu vestul. O astfel de schimbare ar avea un serios impact negativ privind cooperarea pentru securitate între SUA şi România", se arată într-un comunicat al departamentului de stat de la Washington.

La scurt timp a venit răspunsul ambasadei Rusiei la Bucureşti

"Pentru cei care se bazează pe indicațiile Departamentului de Stat al SUA, le reamintim încă o dată. Rusia nu intervine niciodată în procesele electorale din alte țări (...) nu recurge la amenințări, șantaj, manipularea opiniei publice prin minciuni și denaturarea faptelor. Toate acestea sunt instrumente din arsenalul diplomației americane. (...) Respectăm orice alegere a poporului român", transmite Ambasada Rusiei la Bucureşti.

"Acum autorităţile române au descoperit un efort rusesc pe scară largă şi bine finanţat de a influenţa alegerile prezidenţiale", spune Antony Blinken, secretar de stat SUA.

Amestecul în alegerile altor state a devenit o marcă înregistrată a Rusiei, în ultimii ani. În septembrie, SUA au acuzat Kremlinul că a folosit 32 de site-uri de propagandă cu scopul de a convinge alegătorii americani să ceară retragerea sprijinului Washingtonului pentru Ucraina.

În Republica Moldova, procurorii au descoperit că 15 milioane de dolari au fost împărţiţi la 130 de mii de alegători pentru a vota NU la referendumul de aderare la UE. 

Iar în Georgia, alegerile parlamentare din octombrie au fost câştigate de partidul pro-rus Visul Georgian. Scrutinul a fost precedat de o campanie masivă pe reţelele sociale de demonizare a Occidentului prin intermediul grupărilor extremiste.