Summitul BRICS, la final. Liderii strânşi de Putin la Kazan au cerut pace în Ucraina şi Gaza şi un sistem internaţional de plăţi alternativ

Summitul grupului BRICS, găzduit de preşedintele rus Vladimir Putin în oraşul Kazan şi încheiat joi, a cerut o încetare imediată a focului în Fâşia Gaza şi Liban, o soluţionare cât mai curând posibil pe cale paşnică a conflictului din Ucraina şi crearea unui sistem internaţional de plăţi alternativ, dar extinderea grupului către noi membri a fost amânată, în schimb 13 state au primit statutul de ţări asociate în BRICS, relatează agenţiile AFP şi EFE, citate de Agerpres.

• Mădălina Iacob s-a întors acasă pentru a vedea ce s-a schimbat în Botoşani: încă mai sunt copii care scriu la lumânare şi pentru care drumul până la şcoală e o aventură

Constituit iniţial din Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud, ale căror nume au dat acronimul BRICS, acest grup s-a extins mai devreme anul acesta cu încă patru membri, respectiv Egipt, Emiratele Arabe Unite, Etiopia şi Iran. Arabia Saudită şi Argentina fuseseră de asemenea invitate să adere, dar prima încă nu a aderat efectiv, iar a doua a declinat invitaţia după ce noul preşedinte argentinian pro-american Javier Milei a respins intrarea ţării sale în acest grup.

Putin a invitat zeci de lideri la această întâlnire pe care a descris-o drept reuniunea unei "noi majorităţi mondiale"

Pe lângă liderii celor nouă state membre, care au participat toţi la summit, cu excepţia preşedintelui brazilian Lula da Silva care a intervenit prin videoconferinţă, Putin a invitat zeci de lideri la această întâlnire pe care a descris-o drept reuniunea unei "noi majorităţi mondiale" care să contrabalanseze dominaţia SUA în politica globală.

Numitorul comun al reuniunii desfăşurate pe parcursul a trei zile, care a inclus şi numeroase întrevederi bilaterale, a fost cererea unei încetări imediate a focului în Fâşia Gaza, împreună cu avertismentul asupra riscului unui război pe scară largă în Orientul Mijlociu. Preşedinţii rus, chinez, turc şi iranian, respectiv Vladimir Putin, Xi Jinping, Recep Tayyip Erdogan şi Massoud Pezeshkian, au cerut Israelului să înceteze imediat bombardamentele şi au criticat Occidentul şi ONU pentru tolerarea uciderii a zeci de mii de civili palestinieni, critici formulate în prezenţa secretarului general al ONU, Antonio Gutteres.

Vizita acestuia din urmă în Rusia a indignat Ucraina, al cărei preşedinte, Volodimir Zelenski, a refuzat din acest motiv să-l primească pe Gutteres la Kiev, deşi acesta din urmă l-a avertizat pe Putin într-o întrevedere avută la summit că invazia rusă în Ucraina reprezintă o încălcare a Cartei ONU şi a dreptului internaţional. Totuşi, în timp ce liderii prezenţi la summitul BRICS şi-au manifestat oboseala faţă de războiul din Ucraina, de pildă preşedintele chinez regretând că "criza ucraineană se prelungeşte", preşedintele Putin a rămas pe poziţie, reafirmând că orice negociere cu Kievul trebuie să ţină cont de situaţia de pe teren.

Multe state au acceptat invitaţia de a participa la summitul BRICS în speranţa că vor primi acolo invitaţia de a adera la acest grup, dar în cele din urmă extinderea a fost amânată. S-a decis în schimb acordarea statutului de state asociate pentru 13 ţări, care nu au fost anunţate precis, fiind însă scursă o listă pe care se regăsesc Turcia, Indonezia, Nigeria, Algeria, Belarus, Cuba, Bolivia, Kazahstan, Vietnam, Thailanda, Malaezia, Uzbekistan şi Uganda. Pe listă ar fi trebuit să se afle şi Venezuela, care însă a fost exclusă în urma unui veto al Braziliei.

O decizie semnificativă a summitului este crearea viitoare a unui sistem internaţional de plăţi alternativ platformei SWIFT, din care Rusia a fost exclusă după agresiunea contra Ucrainei. Un astfel de sistem le-ar permite ţărilor din aşa-numitul "Sud Global" utilizarea în schimburile comerciale internaţionale şi a altor monede în afara dolarului american şi euro, după ce tot în cadrul BRICS a fost decisă constituirea unei noi bănci pentru dezvoltare ca alternativă la Banca Mondială şi la Fondul Monetar Internaţional. Acesta fond a reacţionat cu preocupare faţă de ideea unui sistem de plăţi care să excludă dolarul american şi euro, menţionând însă că aşteaptă detalii suplimentare despre acest demers înainte de a-i evalua efectele.