Surse diplomatice: Miniştrii UE vor discuta luni despre dronele livrate de Iran Rusiei şi posibile sancţiuni

Miniştrii de Externe europeni vor discuta luni despre transferul dronelor iraniene în Rusia şi ar putea ajunge la un acord politic privind viitoarele sancţiuni legate de o astfel de activitate, au declarat vineri doi diplomaţi, citaţi de Reuters, notează news.ro.

• "România ar putea intra în clubul sinucigaşilor". Rusia amenință că va lovi sistemele Patriot chiar pe teritoriul românesc cu rachete Iskander

Ucraina a raportat în ultimele săptămâni o serie de atacuri ruseşti cu drone Shahed-136 de fabricaţie iraniană. Iranul neagă că a furnizat dronele Rusiei, în timp ce Kremlinul nu a comentat. Trei drone operate de forţele ruse au atacat micul oraş Makariv, la vest de capitala Ucrainei, joi dimineaţa, oficialii afirmând că infrastructura critică a fost lovită de ceea ce au spus că sunt ”drone sinucigaşe” fabricate în Iran. Potrivit diplomaţilor care citează reuniunile pregătitoare dinaintea reuniunii ministeriale de luni de la Luxemburg, a fost efectuată o analiză a activităţii dronelor, iar subiectul se află acum pe ordinea de zi.

Un înalt diplomat al UE a spus că vor fi luate măsuri, dar nicio decizie nu va fi luată luni

Diplomaţii au spus că, deşi luni nu a fost posibil un acord privind noi sancţiuni, ar putea exista un acord politic care ar deschide calea pentru sancţiuni într-o etapă ulterioară. Blocul urmează deja să impună luni interdicţii de călătorie şi îngheţarea activelor pentru aproximativ 15 iranieni implicaţi în represiunea care a început luna trecută asupra demonstraţiilor care au urmat morţii în custodia poliţiei a lui Mahsa Amini, în vârstă de 22 de ani.

Franţa şi Germania, ambele părţi semnatare ale acordului nuclear din 2015 cu Iranul, au precizat clar că sunt de părere că sunt necesare noi sancţiuni în legătură cu dronele utilizate de Rusia şi că transferurile de drone ar trebui văzute ca o încălcare a rezoluţiei Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite 2231. Rezoluţia 2231 a aprobat acordul nuclear din 2015 dintre Iran şi şase puteri, Marea Britanie, China, Franţa, Germania, Rusia şi Statele Unite, care a limitat activitatea de îmbogăţire a uraniului a Teheranului, îngreunând dezvoltarea de către Iran de arme nucleare, în schimbul ridicării sancţiunilor internaţionale.

Un purtător de cuvânt al UE a declarat că miniştrii de Externe vor discuta luni despre Iran, dar a refuzat să comenteze dacă dronele iraniene sau sancţiunile asupra transferurilor cu drone vor fi pe ordinea de zi. ”Va fi examinat, dar sancţiunile nu se vor întâmpla acum”, a spus unul dintre diplomaţi. Ministerul de Externe al Franţei a declarat joi că se va consulta cu partenerii săi din UE cu privire la modul de răspuns la activitatea dronelor şi a legat pentru prima dată potenţialele livrări ale Iranului de rezoluţia Consiliului de Securitate al ONU, spunând că o astfel de activitate este o încălcare a acesteia.

Un embargo al armelor asupra Iranului a fost în vigoare până în octombrie 2020

În temeiul rezoluţiei, un embargo al armelor asupra Iranului a fost în vigoare până în octombrie 2020. În ciuda eforturilor Statelor Unite, în perioada mandatului fostului preşedinte Donald Trump, care a scos Statele Unite din acord în 2018, de a prelungi embargoul asupra armelor, Consiliul de Securitate a respins acest lucru, creând condiţiile ca Iranul să reia exporturile de arme.

Cu toate acestea, rezoluţia include încă restricţii privind rachetele a şi tehnologiile conexe care durează până în octombrie 2023 şi care cuprind exportul şi achiziţionarea de sisteme militare avansate. O sursă diplomatică a declarat că dronele în cauză intră sub incidenţa Regimului de control al tehnologiei rachetelor (MTCR), o înţelegere politică informală între aproximativ 35 de state care urmăreşte să limiteze proliferarea rachetelor, tehnologiei rachetelor şi dronelor, iar vânzările acestora ar încălca rezoluţia.

Rezoluţia nu menţionează MTCR, ci se referă la o scrisoare prezentată de Statele Unite Consiliului de Securitate cu privire la MTCR, datată la o zi după acordul nuclear. Iranul nu este parte la MTCR, dar Rusia este şi este în prezent preşedinte. Statele Unite au impus pe 9 septembrie sancţiuni unei companii iraniene pe care a acuzat-o de coordonarea zborurilor militare pentru a transporta drone iraniene în Rusia şi altor trei companii despre care a spus că sunt implicate în producţia de drone iraniene.

Un înalt diplomat al UE le-a spus reporterilor că vor fi luate măsuri, dar nicio decizie nu va fi luată luni. Discuţia privind dronele are loc în timp ce miniştrii de Externe ai UE se pregătesc să impună luni sancţiuni împotriva Iranului din cauza încălcărilor drepturilor omului în represiunea împotriva protestatarilor. Diplomaţii europeni spun că acel pachet, deja convenit între trimişii UE, implică aproximativ 15 persoane şi entităţi, care acoperă îngheţarea activelor şi interdicţiile de călătorie şi urmează sancţiuni similare impuse de Statele Unite, Canada şi Marea Britanie.

Pachetul de sancţiuni a determinat Iranul să trimită o poziţie oficială ambasadorilor europeni. Documentul văzut de Reuters spune că Iranul este surprins de reacţia UE, alimentată de presă, la represiune şi a avertizat că va afecta legăturile cu Teheranul şi, în cele din urmă, orice şansă de a revigora acordul nuclear din 2015, care stagnează din martie. Documentul diplomatic face referire la victime în rândul forţelor de securitate iraniene, care s-au confruntat cu ”toate formele de huliganism” şi reia o afirmaţie guvernamentală conform căreia Mahsa Amini, în vârstă de 22 de ani, care a murit în custodia poliţiei, declanşând protestele de aproape o lună, a murit din motive medicale.

Documentul afirmă că factorii externi au fost cauza protestelor alimentate de ”facţiunile din Statele Unite care promovează războiul”. ”Am clarificat că ar trebui să se gândească la ceea ce se întâmplă pe plan intern şi nu se pot aştepta ca UE să rămână tăcută în faţa acestor încălcări în masă ale drepturilor omului”, a spus unul dintre diplomaţi.