Live Text Război Rusia - Ucraina, ziua 231. Ucrainenii anunţă noi câștiguri lângă Herson. Premierul de la Kiev cere reducerea cu 25% a consumului de energie electrică

• Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 1-50, aici
• Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 51 - 110, aici
• Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 111 - 190, aici
• Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 191 - prezent, aici

UPDATE 20:20 - Ucraina, noi câștiguri lângă Herson

Armata Ucrainei anunţă noi câștiguri teritoriale în apropierea orașului strategic Herson, în timp ce aliații NATO au livrat noi sisteme de apărare aeriană în urma recentelor atacuri cu rachete ale Rusiei care au avut loc în toată țara, scrie The Guardian.

După 48 de ore în care orașele ucrainene au fost sub loviturile puternice ale ruşilor, guvernul de la Kiev ar putea sărbători atât în urma unor noi victorii pe front, cât și în ceea ce priveşte eforturile diplomatice de a securiza sistemele sol-aer. Herson a fost primul oraș care a căzut în mâinile Rusiei în urma invaziei din 24 februarie și este o țintă strategică și simbolică crucială pentru contraatacul sudic al Ucrainei.

UPDATE 20:20 - Premierul ucrainean Denîs Şmîhal cere reducerea cu 25% a consumului de energie electrică în orele de vârf pentru evitarea întreruperilor de curent

Premierul ucrainean Denîs Şmîhal a făcut un apel către cetăţeni şi întreprinderi să reducă consumul de energie electrică de la ora 17.00 până la ora 22.00 pentru a stabiliza sistemul energetic, după pagubele cauzate de atacurile ruseşti cu rachete din această săptămână, scrie news.ro.

”Suntem recunoscători tuturor ucrainenilor care au redus în mod deliberat consumul de energie electrică ieri şi alaltăieri. Economisirea totală a fost de 10%. Mulţumim, de asemenea, primarilor, şefilor de comunităţi, care au adoptat o abordare responsabilă în reducerea consumului de energie electrică în comunităţi”, a declarat Şmîhal.

Cu toatea acestea, pentru a evita întreruperile de curent, ”este necesar să se realizeze o reducere deliberată a consumului de energie electrică între ora 17.00 şi ora 22.00 în toată Ucraina cu 25%”, a subliniat el.

Şmîhal a cerut ca ”publicitatea electrică externă şi alte dispozitive consumatoare de energie” să fie oprite în timpul serii.

De asemenea, el a făcut apel la oameni să folosească gazul şi cărbunele cu moderaţie după ce pornesc încălzirea.

”Temperatura interioară minimă în această iarnă va fi de 16 grade, iar temperatura medie va fi de 18 grade. Aceasta este o necesitate şi este contribuţia noastră la victorie”, a conchis oficialul ucrainean.

UPDATE 20:10 - Kremlinul spune că Putin încă nu a decis dacă va participa la summitul G20 din Bali

Kremlinul a transmis miercuri că preşedintele Vladimir Putin încă nu a decis dacă va participa la summitul G20 care se va desfăşura în luna noiembrie în insula indoneziană Bali, relatează Reuters.

''Sunt multe forumuri internaţionale planificate pentru luna noiembrie'', a spus în faţa presei consilierul lui Putin pentru politică externă, Iuri Uşakov.

''Dacă întrebaţi despre G20, încă mai este mult timp până la G20, la fel şi până la alte forumuri - vom vedea'', a adăugat el.

Preşedintele american Joe Biden, întrebat anterior la postul CNN dacă s-ar putea întâlni cu omologul său rus la G20, a răspuns că nu vede sensul unei întâlniri cu acesta.

''Depinde în mod specific ce ar dori (Putin) să vorbim'', a completat Biden, adăugând că dacă preşedintele rus ar dori să discute despre Brittney Griner (baschetbalista americană încarcerată în Rusia pentru posesie de droguri), atunci el ar fi deschis faţă de o astfel de discuţie.

Dar ''nu văd vreo raţiune de a mă întâlni cu el acum'', a spus direct liderul de la Casa Albă.

Întrebat despre aceste remarci ale lui Biden, consilierul lui Putin menţionat mai sus a răspuns: ''Ceea ce pot spune este că noi, Rusia, nu renunţăm niciodată la negocieri, şi nici la vreunul dintre contactele internaţionale utile''. ''Niciodată nu respingem o mână întinsă. Dar dacă simţim sau înţelegem că un partener nu doreşte să se întâlnească cu noi dintr-un motiv sau altul, atunci noi nu ne impunem'', a adăugat Iuri Uşakov.

Anunţând pe 21 septembrie mobilizarea a 300.000 de rezervişti pentru a consolida trupele ruse care pierd teren în faţa contraofensivei ucrainene, Putin a acuzat Occidentul, şi în special SUA, că a impus Kievului să nu mai negocieze cu Moscova şi a aprovizionat cu armament trupele ucrainene, întrucât ''scopul Occidentului este să slăbească, să divizeze şi să distrugă Rusia''

UPDATE 17:40 - Ucrainenii anunţă doborârea a patru elicoptere ruseşti în doar 18 minute, în sudul ţării

Forţele armate ucrainene au anunţat că au doborât patru elicoptere ruseşti în doar 18 minute în sudul ţării, relatează Sky News, potrivit news.ro.

Unităţile de rachete antiaeriene ale Forţelor ucraine Aeriene au vizat aeronavele ruseşti între orele locale 8.40 şi 8.58, miercuri dimineaţa.

”Acţiuni de luptă au fost efectuate cu încă două elicoptere, aşa că există o probabilitate mare ca numărul de elicoptere doborâte confirmate să crească”, au anunţat Forţele Ucrainene Aeriene într-un comunicat.

Un elicopter rus, despre care se crede că este un Ka-52, s-ar fi prăbuşit pe un teritoriu recent eliberat de militanţii susţinuţi de ruşi, în timp ce restul s-au prăbuşit în spatele liniilor inamice.

Aeronavele ruseşti ”furnizaseră sprijin armat trupelor de ocupaţie terestre în direcţia sudică” când au fost vizate.

Surse pro-ruse au confirmat parţial afirmaţiile armatei ucrainene pe contul de Telegram

INFORMARESetările tale privind cookie-urile nu permit afișarea conținutului din această zonă. E necesar să accepți cookie-urile social media pentru afisarea acestui tip de conținut. Modifică setările

UPDATE 16:50 - Aliaţii Ucrainei din NATO încearcă să-i consolideze apărarea, după ce Zelenski a cerut un ”scut” deasupra ţării sale

Aliaţii Ucrainei s-au reunit miercuri la Bruxelles pentru a-i consolida apărarea anti-aeriană, ”prioritatea” lor, după o serie de atacuri ruseşti masive ale mai multor oraşe ucrainene şi în timp ce confruntări armate continuă în sudul şi estul ţării, relatează AFP, potrivit news.ro.

Ministrul ucrainean al Apărării Oleksii Reznikov a spus doar câteva cuvinte la sosirea sa la sediul NATO. El a rezumat, astfel, în mod lacomnic subiectul reuniunii - ”sisteme de apărare anti-aeriană”.

Ucrainenii au o ”nevoie urgentă” de apărare anti-aeriană, pentru a face faţă bombardamentelor orbeşti ale Rusiei, a recunoscut secretarul general al NATO Jens Stoltenberg la începutul unei reuniuni a miniştrilor Apărării din statele membre ale Alianţei Nord-Atlantice. ”Unii aliaţi au furnizat asemena sisteme de apărare”, a subliniat Stoltenberg.

”Ei au nevoie de diverse tipuri de apărare aeriană, cu rază scurtă de acţiune, cu rază lungă de acţiune, sisteme împotriva rachetelor balisticfe, rachetelor de croazieră, dronelor”, a enumerat secretarul secretar al NATO, ”diverse sisteme pentru diverse sarcini”, a explicat el.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut să se creeze un ”scut anti-aerian” deasupra Ucrainei.

UPDATE 15:45 - Vladimir Putin dă Europei două opţiuni privind gazele: Mingea e la voi în curte!

Președintele Vladimir Putin a declarat, miercuri, că Rusia este gata să reia transportul de gaze printr-o conductă a NordStream 2, care a rămas operațională în urma avariei din Marea Baltică. 

Liderul de la Kremlin a mai declarat miercuri că este posibilă repararea gazoductelor Nord Stream după exploziile care le-au avariat pe 26 septembrie, dar pentru aceasta Rusia şi Europa trebuie să ia o decizie, atât în privinţa reparaţiilor cât şi a garantării exploatării conductelor. ''Mingea este în terenul Uniunii Europene, dacă ea vrea, nu are decât să deschidă robinetul'', a indicat preşedintele rus.

UPDATE 15:30 - Cel puţin şapte morţi, după ce o piaţă din Doneţk a fost bombardată

Cel puțin șapte persoane au murit și alte opt sunt rănite după ce Rusia a bombardat o piață din orașul Avdiivka, din regiunea Doneţk, estul Ucrainei. Rachetele rusești au lovit și orașul Zaporojie din sud-est, dar și suburbiile sale, peste noapte. Din fericire însă, acolo nu vorbim despre victime omeneşti, scrie CNN.

„Rușii au ajuns la piața centrală, unde erau mulți oameni în acel moment”. „Nu există o logică militară în astfel de bombardamente – doar o dorință nestăpânită de a ucide cât mai mulți dintre oamenii noștri, posibil și de a-i intimida pe alții”, a spus într-o postare pe Telegram Pavlo Kyrylenko, șeful administrației militare regionale Donețk.

UPDATE 15:10 - Un apel crowdfunding strânge 10 mil. dolari în 24 de ore pentru drone kamikaze

Un apel crowdfunding care a fost lansat după atacurile rusești asupra orașelor din întreaga țară, luni, a strâns 9,6 milioane de dolari în 24 de ore pentru achiziționarea de drone kamikaze pentru forțele armate ucrainene, scrie The Guardian, potrivit Mediafax.

Cu acești bani vor fi cumpărate inițial 50 de drone Ram II, vehicule aeriene fără pilot cu o încărcătură explozivă de 3 kg, proiectate și construite de companii ucrainene, precum și trei stații de control. Alte livrări vor fi asigurate în zilele următoare, a declarat Serhiy Prytula, care a organizat inițiativa.

El a spus: "Au vrut să ne sperie, dar noi ne-am unit și mai mult. Nu uitați: nu-i înfuriați niciodată pe ucraineni. Niciodată. Oamenii au donat pentru răzbunare, așa că ne vom asigura că răzbunarea va avea loc".

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat marți liderilor G7 prin videoconferință că Rusia a folosit o varietate de muniții pentru a lovi orașele ucrainene în ultimele două zile, ucigând 20 de persoane.

"Inamicul a folosit mai mult de 100 de rachete de croazieră, zeci de drone diferite, inclusiv Shaheds iraniene", a spus el. "Și la fiecare 10 minute primesc un mesaj despre utilizarea de către inamic a dronelor Shaheds iraniene".

Zelenski a adăugat că serviciile secrete ucrainene cred că Rusia a comandat 2.400 de drone kamikaze Shahed-136 din Iran, în timp ce a cerut Occidentului să furnizeze Ucrainei sisteme mai bune de apărare aeriană. Dronele Shahed-136, care, la fel ca Ram II, sunt kamikaze și sunt fabricate de Iranian Aircraft Industrial Company, cu o rază de zbor de 1.000 km. Ele sunt lente și au un motor chinezesc MD550 zgomotos, dar pot fi greu de doborât atunci când sunt trimise într-un roi.

UAV-ul Ram ІІІ are o rază de zbor de 30 km, dar s-a dovedit a fi eficient în luptă, cu imagini distribuite pe rețelele de socializare în care unul dintre ele distruge un sistem rusesc de rachete sol-aer 9K33 Osa, despre care se spune că valorează 634.000 de lire sterline. Serhii Sternenko, un activist care a co-fondat exercițiul de crowdfunding, care a fost închis după 26 de ore, a declarat că 1 milion hrivne (24.507 lire sterline) a fost donat în primele șapte minute ale apelului de către persoane aflate în adăposturi antiaeriene și în alte locuri.

UPDATE 14:50 Rusia recrutează deținuți din închisori și pentru armata oficială. Începe operațiunea ”Furtuna”

După recrutarea unor deţinuţi pentru trupele de mercenari, în Rusia a început încorporarea voluntarilor din închisori şi în armată, relatează dpa, citată de Agerpres. Conform unor activişti pentru drepturile civile şi a unor relatări din presă, cei înrolaţi urmează să fie trimişi pe frontul din Ucraina. "De la sfârşitul lui septembrie, Ministerul Apărării a început să recruteze deţinuţi", afirmă portalul independent de presă de investigaţii Vajnîie Istori (Povestiri Importante). Situl rusesc critic la adresa Kremlinului relatează despre vizite ale reprezentanţilor armatei în colonii penale din regiunile Riazan de lângă Moscova şi Stavropol din nordul Caucazului. Activiştii din organizaţia Gulagu.net informaseră anterior despre încercări de recrutare în regiunea Nijni Novgorod.

UPDATE 12:55 Nou atac nocturn al Rusiei, care a lansat 7 rachete S-300 asupra oraşului ucrainean Zaporojie şi în împrejurimi

Rusia a lansat în noaptea de marţi spre miercuri şapte rachete S-300 asupra oraşului ucrainean Zaporojie şi în împrejurimi, fără a provoca pagube însemnate, după ce în timpul zilei de marţi bombardase 22 de localităţi, transmite EFE. ''Noaptea aceasta duşmanul a lansat din nou un atac mişelesc cu rachete. Circa şapte rachete S-300 au fost lansate împotriva Zaporojie şi împrejurimilor'' oraşului, a informat şeful administraţiei militare din regiunea cu acelaşi nume, Oleksandr Staruh, într-un mesaj pe Telegram citat de agenţia Ukrinform, informează Agerpres. Staruh a menţionat că două rachete au lovit un cartier din centru fără să se producă pagube semnificative, iar alte cinci rachete au căzut în suburbii.

Dintre acestea cinci, trei au provocat distrugeri într-o localitate din apropierea Zaporojie - o clădire rezidenţială a fost parţial distrusă, iar echipele de salvare au scos trei persoane în viaţă, de sub dărâmături -, iar două au căzut pe un câmp dintr-o altă localitate. ''Din fericire nu s-au înregistrat victime'', a spus el.

UPDATE 12:05 Energia electrică la Zaporojie a fost întreruptă din nou, centrala nucleară folosește generatoare

Linia electrică recent restabilită care alimentează centrala nucleară Zaporojie din Ucraina, ocupată de ruși, a fost din nou întreruptă, ceea ce a forțat centrala să apeleze la generatoare diesel de urgență, a declarat miercuri dimineață Rafael Grossi, șeful AIEA, citat de Mediafax. "Echipa noastră de la centrala nucleară Zaporojie m-a informat în această dimineață că centrala și-a pierdut toată energia externă pentru a 2-a oară în cinci zile", a declarat Grossi pe Twitter, reînnoind apelul său pentru o zonă de protecție în jurul centralei pentru a preveni bombardamentele în apropierea instalației. Cea mai mare centrală nucleară din Europa se află sub control rusesc din martie și se află în apropierea liniei de front, pe un teritoriu despre care președintele Vladimir Putin l-a fost anexat Rusiei.

UPDATE 11:25 Raidurile ruse cu rachete din Ucraina, anchetate ca posibile crime de război

Procurori din echipele de Justiţie mobilă internaţională - formate din experţi ucraineni şi internaţionali - anchetează ca posibile crime de război raidurile cu rachete ruse de la Kiev şi din alte oraşe din Ucraina, soldate până acum cu cel puţin 26 de morţi, a declarat miercuri un oficial citat de Reuters, potrivit Agerpres. Anchetatorii pentru crime de război au vizitat situri din capitala ucraineană şi au examinat pagubele aduse populaţiei şi infrastructurii civile, a afirmat juristul britanic Nigel Povoas, procuror principal al echipelor de Justiţie mobilă internaţională, care acordă asistenţă procurorilor ucraineni.

"Ieri am vizitat toate siturile din Kiev", a declarat Povoas pentru Reuters. "Chiar pretinsele atacuri pe scară largă asupra infrastructurii energetice şi de comunicaţii par să fi avut un impact minim asupra operaţiunilor militare şi impact maxim asupra sănătăţii, suferinţei şi răspândirii terorii în rândul populaţiei civile, pe măsură ce iarna se apropie", a formulat expertul britanic. Rusia neagă că vizează civili în operaţiunea sa militară din Ucraina.

UPDATE 11:05 Ucraina anunţă că a recucerit încă cinci localităţi din regiunea Herson, anexată ilegal de Rusia

Preşedinţia ucraineană a anunţat miercuri dimineaţa recucerirea din mâinile forţelor militare ruse a cinci localităţi din regiunea Herson, unde Ucraina desfăşoară o contraofensivă, determinând retragerea trupelor ruse într-o regiune pe care Moscova susţine că a anexat-o, informează AFP, citat de Agerpres. "Forţele armate ale Ucrainei au eliberat încă cinci localităţi în districtul Berislav din regiunea Herson: Novovasîlivka, Novogrigorivka, Nova Kameanka, Trîfonivka, Cervone", a anunţat preşedinţia ucraineană.

Forţele ucrainene duc de mai multe săptămâni o contraofensivă în această regiune controlată de trupele Moscovei încă din primele săptămâni de război. După ce s-a lovit de o puternică rezistenţă rusă, armata ucraineană a realizat la începutul lui octombrie recuceriri importante în regiune, în special lângă râul Nipru, la sud de Krivoi Rog, oraş industrial şi oraşul natal al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski. În regiune, Kievul a vizat de asemenea de mai multe ori poduri, pentru a perturba aprovizionarea logistică a forţelor ruse. Regiunea Herson este una dintre cele patru regiuni ale Ucrainei a căror anexare a fost revendicată de Moscova, decizie denunţată de Kiev şi de aliaţii săi occidentali.

UPDATE 10:33 Explozia de pe podul Kerci: Serviciile de securitate ruse au arestat opt suspecţi

Serviciul federal de securitate rus (FSB) a anunţat miercuri arestarea a opt persoane - cinci ruşi şi trei cetăţeni din Ucraina şi Armenia - suspectate de implicare în organizarea exploziei care a avariat sâmbătă podul Kerci, ce face legătura între peninsula Crimeea şi Rusia, informează Reuters şi AFP, citate de Agerpres. Într-un comunicat, FSB a afirmă că "atacul terorist" a fost organizat de Direcţia centrală de informaţii a Ministerului Apărării ucrainean şi de şeful ei, Kirilo Budanov. Potrivit aceleiaşi surse, explozibilul a fost ascuns în cutii de "role de film" trimise în luna august din portul ucrainean Odesa, care ulterior au tranzitat Bulgaria, Georgia şi Armenia înainte de a intra în Rusia.

Ucraina nu a confirmat în mod oficial implicarea sa în incident, dar unele oficialităţi de la Kiev au salutat avarierea podului Kerci. Deflagraţia a distrus o secţiune a podului lung de 19 kilometri, oprind temporar traficul rutier. De asemenea, au fost distruse mai multe vagoane-cisterne cu combustibil care urmau să ajungă în Crimeea.

UPDATE 09:57 Ucraina a primit primul său sistem de apărare antiaeriană Iris-T livrat de Germania

Ucraina a primit primul său sistem de apărare antiaeriană Iris-T livrat de Germania, a anunţat ministrul apărării ucrainean, Oleksii Reznikov, într-un mesaj difuzat marţi seara pe Twitter, transmite AFP, citat de Agerpres. În Ucraina "a început o nouă eră a apărării antiaeriene", a salutat ministrul. Sistemele "Iris-T din Germania au sosit deja. Vin şi NASAMS americane", a adăugat responsabilul ucrainean. "Nu e decât începutul", a continuat acesta, "şi avem nevoie de mai mult. Nicio îndoială că Rusia este un stat terorist. Există un imperativ moral de a proteja cerul Ucrainei pentru a ne salva poporul", a scris Reznikov.

În iunie, cancelarul german Olaf Scholz a promis Kievului livrarea de sisteme Iris-T capabile, potrivit lui, să apere de raiduri aeriene un oraş mare. Luni, în timp ce asupra Ucrainei se abătea o ploaie de rachete ruseşti, ministrul german al apărării, Christine Lambrecht, a asigurat că primul din aceste echipamente va fi furnizat Kievului "în următoarele zile" şi alte trei anul viitor, aminteşte AFP. Armata germană deţine la rândul său rachete de tip Iris-T, dar nu şi sistemul sol-aer complet. Rachetele sunt lansate din avioane Tornado sau Eurofighter.

UPDATE 08:44 Explozii au fost auzite miercuri în oraşele Herson şi Melitopol

Cinci explozii au fost auzite miercuri în oraşul Herson, din sudul Ucrainei, au relatat media ruse, potrivit Reuters, citat de Agerpres. Herson, centrul administrativ al regiunii omonime, a fost unul dintre primele oraşe cucerite de forţele ruse după lansarea agresiunii împotriva Ucrainei, în 24 februarie. Anterior miercuri dimineaţă, Ivan Fedorov, primarul exilat al oraşului Melitopol, din regiunea Zaporojie aflată sub controlul forţelor ruse, a scris pe Telegram că în oraş s-a produs o explozie puternică. Agenţia de presă rusă RIA a transmis că o încărcătură a explodat în apropierea pieţei centrale din Melitopol, fără a se înregistra victime. Reuters nu a putut verifica din alte surse aceste informaţii.

UPDATE 07:43 SUA îndeamnă ţările partenere să accelereze ajutorul financiar acordat Ucrainei

Secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, a îndemnat ţările partenere şi aliaţii Statelor Unite, marţi, cu ocazia unei întâlniri cu ministrul ucrainean la finanţelor, Serghei Marcenko, să accelereze plăţile financiare către Ucraina şi să-şi intensifice ajutorul acordat, notează AFP, citat de Agerpres. "Facem apel la partenerii şi aliaţii noştri să ni se alăture pentru a-şi plăti rapid angajamentele existente faţă de Ucraina şi pentru a-şi intensifica eforturile lor", a declarat Janet Yellen care l-a primit la Washington pe omologul său ucrainean.

Aceasta este, a precizat ea, atât pentru "a ajuta Ucraina să-şi menţină serviciile guvernamentale esenţiale", dar şi pentru "a începe să construiască şi să se redreseze". Secretarul Trezoreriei a subliniat astfel că Statele Unite vor începe "să plătească guvernului ucrainean în următoarele săptămâni cele 4,5 miliarde de dolari de ajutor bugetar adoptat de Congres pe 30 septembrie".

"Ne angajăm să vă oferim această finanţare cât mai curând posibil, pentru că ştim cât de important este să vă susţinem rezistenţa curajoasă la invazia ilegală a Rusiei", a adăugat ministrul american. Acest pachet face parte dintr-un ajutor mai mare de 12,3 miliarde de dolari acordat Ucrainei în cadrul unui vot care a validat şi bugetul Statelor Unite pentru sfârşitul anului şi a evitat oprirea serviciilor federale. Şi "vom continua să vă sprijinim", a promis Janet Yellen, citată de AFP.

SUA accelerează expedierea a două sisteme NASAMS către Ucraina

SUA accelerează expedierea a două sisteme naţionale avansate de rachete sol-aer – NASAMS - către Ucraina, a anunţat, marţi, Casa Albă, transmite The Guardian, citat de news.ro. Preşedintele Joe Biden se angajase să sprijine apărarea antiaeriană a Kievului într-o convorbire telefonică cu preşedintele Volodimir Zelenski luni, după un val de atacuri devastatoare cu rachete ruseşti asupra unor oraşe din Ucraina. SUA au aprobat trimiterea către Ucraina a unui total de opt sisteme de apărare antiaeriană NASAMS până în prezent, două dintre acestea urmând să fie livrate în curând şi alte şase fiind trimise într-un interval de timp mai lung.

Purtătorul de cuvânt al Consiliului de securitate naţională al Casei Albe, John Kirby, a declarat: ”Credem că suntem pe drumul cel bun pentru a trimite primele două acolo în viitorul foarte apropiat. Suntem cu siguranţă interesaţi să accelerăm livrarea de NASAMS în Ucraina cât mai curând posibil”.  

Aproximativ 30% din infrastructura energetică a Ucrainei a fost lovită de rachete ruseşti începând de luni

Aproximativ 30% din infrastructura energetică din Ucraina a fost lovită de rachete ruseşti începând de luni, a declarat, marţi, ministrul ucrainean al Energiei, Herman Halushchenko, potrivit news.ro. Ministrul ucrainean a declarat pentru CNN că aceasta este "prima dată de la începutul războiului" când Rusia "a vizat în mod dramatic" infrastructura energetică. El a afirmat că unul dintre motive este faptul că exporturile de electricitate ucrainene către Europa "ajută ţările europene să economisească gazul şi cărbunele rusesc", adăugând că Ucraina încearcă "să se reconecteze rapid de la celelalte surse".

Luni, guvernul ucrainean a îndemnat populaţia din întreaga ţară să îşi "limiteze" consumul de energie. Întrebat dacă Ucraina va primi energie suplimentară din Europa, Halushchenko a spus că aceasta este "una dintre opţiunile aflate pe masă". Ministrul a declarat că sistemul energetic ucrainean "este încă stabil", dar a făcut apel la parteneri să furnizeze "sisteme de protecţie aeriană care ne-ar putea ajuta cu adevărat să ne protejăm infrastructura".   

"Trimitem acest mesaj partenerilor noştri: trebuie să protejăm cerul", a spus el. "Ruşii nu se joacă pe nişte jocuri pe tema legilor internaţionale. Nu le pasă de niciun fel de acorduri sau convenţii internaţionale", a adăugat oficialul ucrainean. Ministerul rus al Apărării a confirmat marţi că vizează în atacuri instalaţii militare şi energetice ucrainene.

Biden spune că Putin a "evaluat greşit" situaţia din Ucraina, dar este o "persoană raţională"

Preşedintele american Joe Biden spune că omologul său rus Vladimir Putin a "evaluat greşit" situaţia din Ucraina. Biden afirmă că Putin este o persoană raţională, care credea că va fi bine primit în Ucraina, notează news.ro. "Cred că este o persoană raţională care a evaluat greşit situaţia", a declarat Joe Biden la CNN. "Ascultaţi ce spune. Dacă asculţi discursul pe care l-a ţinut după ce a fost luată acea decizie, a vorbit despre întreaga idee- era nevoie de el să fie liderul Rusiei care să-i unească pe toţi vorbitorii de limbă rusă. Adică eu cred că este iraţional”, a spus Biden.

Biden a mai spus că Putin a crezut în mod greşit că ucrainenii se vor supune invaziei ruse – o judecată greşită care a fost infirmată de rezistenţa acerbă din interiorul ţării. „Cred că discursul, obiectivele lui nu au fost raţionale. Cred că s-a gândit că va fi primit cu braţele deschise, că aceasta era casa Mamei Rusia la Kiev şi că acolo unde urma să fie bine primit, şi cred că a calculat greşit”, a menţionat Biden la CNN. Invazia rusă în Ucraina a început la 24 februarie.

Zelenski: Lucrările de restaurare se desfăşoară destul de rapid şi eficient în toată Ucraina

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski afirmă, în ultimul mesaj video postat pe reţelele de socializare, că inamicii au lansat al doilea val de atacuri teroriste împotriva ţării, trimiţând 28 de rachete dintre care 20 au fost interceptate. Zelenski a adăugat că lucrările de restaurare se desfăşoară destul de rapid şi eficient în toată Ucraina, notează news.ro. ”Până în această dimineaţă, au fost lansate 28 de rachete, dintre care 20 au fost doborâte. Mai mult de 15 drone, aproape toate fiind drone de luptă iraniene. Majoritatea au fost doborâte. Le sunt recunoscător tuturor luptătorilor noştri din Forţele Aeriene, Forţele Terestre şi serviciile de informaţii implicate în apărarea împotriva acestor lovituri ruseşti”, a transmis Zelenski, în ultima sa adresare către populaţie. 

Acesta a adăugat că lucrările de restaurare se desfăşoară destul de rapid şi eficient în întreaga ţară. ”Dacă nu ar fi fost loviturile de astăzi, am fi restabilit deja aprovizionarea cu energie, apă şi comunicaţii pe care teroriştii le-au afectat ieri. Iar astăzi, Rusia va reuşi un singur lucru în plus: ne va întârzia puţin recuperarea”, a maia firmat Zelenski. Preşedintele ucrainean a adăugat că acolo unde au existat distrugeri, infrastructura va fi reînnoită peste tot. 

”Acolo unde au existat pierderi, se construieşte deja sau se va construi. Acolo unde au existat speranţe ale inamicului, vor exista ruine ale statalităţii ruseşti. Şi le mulţumesc tuturor celor care, la nivelul lor, asigură recuperarea după atacurile teroriste”, a mai afirmat Zelenski. Potrivit acestuia, ”majoritatea oraşelor şi satelor pe care teroriştii doreau să le lase fără electricitate şi comunicaţii sunt deja cu electricitate şi comunicaţii”. ”În unele oraşe şi districte, lucrările sunt încă în curs de desfăşurare. În unele oraşe şi districte, lucrătorii din domeniul energiei aplică restricţii temporare în ceea ce priveşte furnizarea de energie, în funcţie de program - acest lucru este necesar exclusiv pentru a menţine stabilitatea sistemului energetic. Guvernul controlează toate acestea - noi încercăm să restabilim condiţiile normale cât mai repede posibil”, a mai afirmat Zelenski.

Biden nu crede că Putin ar risca să folosească o armă nucleară

Preşedintele american Joe Biden a declarat, marţi, la CNN, că nu crede că omologul său rus Vladimir Putin ar risca să folosească o armă nucleară, notează news.ro. După ce a avertizat săptămâna trecută că riscul unui "Armageddon" nuclear a atins cel mai înalt nivel de la Criza rachetelor din Cuba, Joi Biden a declarat, marţi, la CNN, că nu crede că preşedintele Vladimir Putin ar face în cele din urmă acest pas. "Nu cred că o va face", a spus Biden când a fost întrebat dacă liderul rus va folosi o armă nucleară tactică - o perspectivă pe care oficialii americani au urmărit-o cu îngrijorare, în timp ce trupele ruseşti suferă pierderi pe câmpul de luptă.

"Cred că este iresponsabil din partea lui să vorbească despre asta - ideea că un lider mondial al uneia dintre cele mai mari puteri nucleare din lume spune că ar putea folosi o armă nucleară tactică în Ucraina", a adăugat Biden. Preşedintele a afirmat şi că ameninţările lui Putin au un efect destabilizator şi a avertizat asupra potenţialelor erori de judecată care ar putea rezulta. "Ceea ce am vrut să spun a fost că ar putea duce la un rezultat pur şi simplu oribil", a mai declarat el. "Şi nu pentru că cineva ar intenţiona să o transforme într-un război mondial sau ceva de genul ăsta, dar odată ce foloseşti o armă nucleară, greşelile care pot fi făcute, calculele greşite, cine ştie ce s-ar întâmpla", a adăugat Biden.

"El, de fapt, nu poate continua să vorbească cu impunitate despre utilizarea unei arme nucleare tactice ca şi cum ar fi un lucru raţional de făcut", a adăugat ulterior Biden. "Greşelile se fac. Iar greşeala de calcul ar putea avea loc, nimeni nu poate fi sigur ce s-ar întâmpla şi s-ar putea sfârşi în Armaghedon", a mai afirmat preşedintele. Biden a refuzat să dezvăluie cum ar arăta un răspuns al SUA în cazul în care Putin şi-ar pune în aplicare ameninţările nucleare, dar a precizat că Departamentul Apărării a dezvoltat în mod proactiv situaţii neprevăzute în cazul în care scenariul se va realiza.

Întrebat care este linia roşie pentru Statele Unite şi NATO, Biden a afirmat: ”Au existat discuţii în acest sens, dar nu voi intra în discuţie. Ar fi iresponsabil din partea mea să vorbesc despre ceea ce am face sau nu am face". Biden a vorbit cu CNN la câteva ore după ce s-a întâlnit virtual cu membrii Grupului celor 7 naţiuni industrializate, care l-au ascultat pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski despre necesitatea de a consolida apărarea aeriană a ţării sale în contextul noilor bombardamente ruseşti.

Zelenski face apel la UNESCO să adauge oraşul portuar Odesa pe lista Patrimoniului Mondial

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a solicitat în mod oficial Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO) să adauge oraşul istoric portuar ucrainean Odessa pe lista siturilor din patrimoniul mondial, transmite CNN, citat de news.ro. Zelenski a declarat, marţi, că un total de 540 de "obiecte de patrimoniu cultural, instituţii culturale şi clădiri religioase (au fost) deteriorate de loviturile ruseşti în Ucraina în timpul războiului de amploare din 24 februarie". "Trebuie să transmitem un semnal clar că lumea nu va închide ochii la distrugerea istoriei noastre comune, a culturii noastre comune, a patrimoniului nostru comun", a spus el, într-un discurs preînregistrat în faţa celor 58 de state membre ale consiliului executiv al UNESCO. 

"Unul dintre paşii pentru acest lucru ar trebui să fie conservarea centrului istoric din Odessa - un oraş frumos, un port important al Mării Negre şi o sursă de cultură pentru milioane de oameni din diferite ţări. Împreună cu partenerii noştri, am pregătit dosarul de nominalizare a oraşului Odessa pentru includerea în Lista Patrimoniului Mondial. Îl transmitem mai departe către UNESCO", a adăugat Zelenski. Odessa, la fel ca toate celelalte oraşe din Ucraina, este o "ţintă pentru loviturile ruseşti". ”Vă rugăm să sprijiniţi Odessa. Arătaţi la nivelul UNESCO tocmai că teroarea rusă trebuie să înceteze", a spus el.  Preşedintele ucrainean a cerut, de asemenea, ca Rusia să fie exclusă din toate organismele UNESCO şi din organizaţia însăşi.  

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰