Ţânţarii super-rezistenţi, identificaţi în Asia, sunt imuni la insecticide. Cifrele îngrijorătoare cer măsuri urgente

Ţânţari care transmit boala dengue şi alte boli virale, uneori grave, au dezvoltat o rezistenţă ridicată la insecticide în unele regiuni ale Asiei, astfel că noi metode de control al răspândirii lor sunt necesare de urgenţă, potrivit unui studiu japonez publicat recent, informează AFP.

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

Pulverizarea insecticidelor în zonele infestate de ţânţari este o practică obişnuită în regiunile tropicale şi subtropicale. Rezistenţa ţânţarilor la insecticide era deja o preocupare, însă până în prezent amploarea problemei nu era cunoscută cu precizie.

Cifre îngrijorătoare în Asia: Ţânţari super-rezistenţi la insecticide

Omul de ştiinţă japonez Shinji Kasai şi echipa sa au studiat ţânţari din mai multe ţări asiatice şi din Ghana şi au descoperit mutaţii genetice care îi fac pe unii dintre ei imuni la insecticidele utilizate pe scară largă, cum ar fi permetrina.

"În Cambodgia, peste 90% dintre ţânţarii Aedes aegypti - principalul vector al virusurilor dengue, Zika, chikungunya şi febrei galbene - prezintă o combinaţie de mutaţii care duc la un nivel de rezistenţă extrem de ridicat", a explicat Kasai, intervievat de AFP.

Acest director al departamentului de entomologie medicală din cadrul Institutului de Boli Infecţioase din Japonia a constatat că unele subspecii de ţânţari care ar fi trebuit să fie eliminaţi în proporţie de 100% cu ajutorul insecticidelor au fost eliminaţi doar în proporţie de 7%, şi chiar şi o doză toxică de zece ori mai mare a ucis doar 30%, notează Agerpres. 

Nivelurile de rezistenţă variază în funcţie de regiune, ele "fiind complet diferite" între Cambodgia şi Vietnam, de exemplu, potrivit lui Kasai. Cercetările sale au arătat, de asemenea, că în Ghana, în unele părţi din Indonezia şi în Taiwan, insecticidele existente încă mai funcţionează pentru moment. O rezistenţă la insecticide a fost, de asemenea, constatată şi la "ţânţarul tigru" Aedes albopictus, dar în grade mai mici.

Studiul, publicat la sfârşitul lunii decembrie în revista Science Advances, arată că "strategiile utilizate în mod obişnuit ar putea să nu mai fie eficace în controlul populaţiilor de ţânţari dăunători", potrivit profesorului Cameron Webb, un expert de la Universitatea din Sydney intervievat de AFP.

Este nevoie de noi produse chimice, însă autorităţile şi oamenii de ştiinţă trebuie să se gândească şi la noi metode de protecţie, cum ar fi vaccinurile, a subliniat Webb. Doar câteva vaccinuri împotriva bolii dengue sunt în prezent disponibile - cel al companiei farmaceutice japoneze Takeda a fost aprobat anul trecut de Indonezia şi apoi de Uniunea Europeană, în timp ce utilizarea celui produs de compania franceză Sanofi este foarte limitată, deoarece poate agrava boala la persoanele care nu au contractat niciodată virusul.

Ţânţarii super-rezistenţi pot transmite boli grave

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), numărul cazurilor de dengue a crescut dramatic în ultimii 20 de ani la nivel mondial, cu între 100 şi 400 de milioane de infecţii pe an. Peste 80% din cazuri sunt uşoare sau asimptomatice, dar există complicaţii potenţial fatale.

Kasai, care se teme că ţânţarii super-rezistenţi pe care i-a identificat ar putea să se răspândească în alte părţi ale lumii "în viitorul apropiat", recomandă, de asemenea, o mai mare varietate de insecticide, însă problema este că modurile lor de acţiune sunt adesea similare.

Printre alternative se numără intensificarea eforturilor de eliminare a zonelor de reproducere a ţânţarilor sau sterilizarea ţânţarilor masculi prin intermediul bacteriei Wolbachia, o metodă inovatoare care a dat deja rezultate încurajatoare la nivel local.

Unde şi când au apărut mutaţiile de rezistenţă la insecticide la ţânţari rămâne un mister. Kasai îşi extinde acum cercetările şi la alte regiuni ale Asiei şi analizează, de asemenea, eşantioane mai recente din Cambodgia şi Vietnam pentru a vedea dacă au intervenit schimbări faţă de studiul său anterior, care a acoperit perioada 2016-2019.