Țările în curs de dezvoltare au nevoie de 2.000 de miliarde de dolari până în 2030 pentru a lupta cu criza climatică. Cum ar putea fi asigurată finanțarea

Ţările din emisfera sudică au nevoie de peste 2.000 de miliarde de dolari pe an, până în 2030, pentru a-şi finanţa acţiunile în lupta împotriva schimbărilor climatice, iar jumătate din sumă este necesar să provină din finanţări externe - investitori, ţări dezvoltate şi instituţii multilaterale -, arată un raport comandat de către preşedinţia COP27, publicat marţi, notează News.ro.

• ANIMAŢIE. Filmul teribilului accident din Argeş, în care Andrei şi-a condus vărul spre moarte din teribilism şi lipsă de experienţă. Şi el a plătit cu viaţa

Aceste investiţii în pieţele emergente şi în ţările în curs de dezvoltare - cu excepţia Chinei - urmează să servească la o "reducere a emisiilor, consolidarea rezistenţei, acoperirea pierderilor şi pagubelor cauzate de modificările climatice şi refacerea pământurilor şi naturii", se arată în acest raport comandat de către preşedinţia egipteană a COP27 şi preşedinţia britanică a precedentei Conferinţe ONU.

Suma necesară acoperirii acestor obiective urmează să atingă aproximativ 2.400 de miliarde de dolari anual până în 2030, potrivit acestui raport publicat în a treia zi a acestei Conferinţe internaţionale privind lupta împotriva încălzirii globale. Din acest total, 1.000 de miliarde este necesar să provină din finanţări externe, cu ajutorul unor investitori, ţărilor dezvoltate şi instituţiilor multilaterale. Restul urmează să provină din finanţări interne ale acestor ţări, fie finanţări private, fie publice.

În vederea obţinerii finanţărilor externe, "lumea are nevoie de progrese şi de o nouă foaie de parcurs a finanţării luptei împotriva modificărilor climatice", subliniază autorii raportului, economiştii Vera Songwe, Nicholas Stern şi Amar Bhattacharya. "Efecte de multiplicare puternice pot să apară din forţe complementare ale tuturor surselor de finanţare", subliniază ei.

În raport sunt prezentate piste concrete, precum o remaniere a băncilor multilaterale de dezvoltare sau o creştere a împrumuturilor cu dobândă mică sau fără dobândă de la ţări dezvoltate.

"Ţările bogate trebuie să recunoască faptul că (n.r. asigurarea finațării) este în interesul lor vital şi că reprezintă o problemă de justiție, având în vedere că efectele grave cauzate de emisiile lor ridicate ieri și azi, să investească în acţiunea climatică" din aceste ţări, subliniază Nicholas Stern.

Secretarul general al ONU Antonio Guterres a îndemnat la o "revizuire" a funcţionării sistemului financiar internaţional cu scopul de a se ajuta mai bine anumite ţări victime ale catastrofelor, precum Pakistanul, devastat de inundaţii istorice. Preşedintele francez Emmanuel Macron a propus, împreună cu premierul din Barbados, Mia Mottley, ca un grup de experți să prezinte recomandări în acest sens până în primăvara lui 2023.