Video De ce avem un nou record de căldură, deşi El Nino a încetat, iar experţii anticipau o răcire a vremii

De ce se foloseşte ca referinţă nivelul preindustrial? Pentru că este cea mai ambiţioasă limită stabilită în Acordul de la Paris, încheiat în anul 2015. Documentul vizează menţinerea încălzirii globale mult sub două grade Celsius şi continuarea eforturilor pentru limitarea acestei la 1,5 grade. Există cineva, însă, care nu crede în încălzirea globală. Iar acel cineva este Donald Trump. Pentru preşedintele Statelor Unite este doar o modalitate pentru a-i face ţara să dea bani degeaba, pentru ceva ce nu există. Aşa că, după ce a scos America din Acordul de la Paris, a renunţat - oficial - la politicile legale de tranziţia energetică şi reducerea emisiilor de carbon. Iar următorul său obiectiv este să maximizeze producţia de petrol şi gaze. 

Noi am analizat întreaga situaţie alături de Roxana Bojariu, climatolog. Iată câteva dintre cele mai interesante declaraţii oferite de aceasta:

- Vreau să înţelegem de ce, deşi experţii se aşteptau la o răcire, ca urmare a stopării fenomenului El Nino, am ajuns totuşi să avem un nou record. Al 18-lea record consecutiv.

Vezi și

- Există, într-adevăr, tendinţa aceasta, de mult identificată, a creşterii temperaturii medii globale, dar ultimii ani, 2023, 2024, au depăşit cu mult previziunile celor care se ocupă cu estimări anuale. Şi asta este o problemă pentru că, apoi, după ce s-a văzut că pentru 2024 au fost estimări cu mult subevaluate, s-a pus problema ce se întâmplă în sistemul climatic, pentru că este o chestiune foarte serioasă. Într-adevăr, 2024 a depăşit acea limită psihologică de creştere, cu 1,5 grade Celsius faţă de epoca preindustrială, considerată a doua jumătate a secolului XIX. 

- Practic, de când se fac măsurători.

- Exact. Exact de atunci se fac măsurători pentru temperatură. De aceea a şi fost luată ca perioada de referinţă, pentru că epoca industrială a început, de fapt, în jur de 1750, dar măsurătorile instrumentale, adică cu termometre care să acopere, cât decât, întreg globul au apărut în a doua jumătate a secolului XIX. Problema este că avem de a face, într-adevăr, cu o depăşire, dar e o depăşire temporară. Ca să putem spune că am ratat ţinta Acordului de la Paris, ar trebui cel puţin 20 de ani să avem astfel de temperaturi medii globale cu depăşiri de acest tip, peste 1,5 grade Celsius faţă de nivel preindustrial. Este, însă, din păcate, un semnal de alarmă. Ne apropiem foarte mult.

În Acordul de la Paris, ţinta ar fi fost la sfârşitul secolului să ajungem cu o creştere a temperaturii medii globale cu 1,5 grade Celsius, în timp ce noile estimări, pe baza a ceea ce se întâmplă, cu actualizările de acum, arată că există o probabilitate semnificativă să avem în 2035 o astfel de temperatură considerată deja, climatic vorbind, ca depăşind ţinta Acordului de la Paris ca magnitudine. Deci avem o fereastră de oportunitate care practic se închide. Ultimul raport al Grupului Interguvernamental spune că pentru a ne situa pe acea traiectorie care să ne ducă la îndeplinirea ţintei Acordului de la Paris ar trebui ca 2025 să fie maximul de emisii, la sfârşitul anului să atingem maximul de emisii, după care să avem scăderi sistematice şi serioase ale concentraţiei gazelor cu efect de seră.

E din ce în ce mai greu să ne gândim că vom ajunge cu această creştere limită a temperaturii medii globale, dar până la urmă contează orice zecime de grad. Chiar orice sutime de grad, pentru că, la nivel de glob, aceste zecimi, sutimi de grad, au în spate statistici de fenomene extreme, adică intensitatea valorilor de căldură în diferite zone, extinderea secetelor şi a incendiilor de vegetaţie, intensitatea uraganelor şi taifunurilor sau a ciclonilor extratropicali care, de exemplu, ne influenţează şi pe noi. Să nu uităm că am avut acel episod, în septembrie anul trecut, şi studiile arată că, în mare parte, avem de a face şi acolo cu un efect al încălzirii globale.

- Da, chiar e important de precizat asta, pentru că lumea climatosceptică, dacă vreţi, se uită de multe ori la ploi, ploi extreme, şi spune - "unde e, domne, încălzirea globală? Că eu văd aici multă ploaie". De fapt, ploile acelea sunt tot un efect al încălzirii globale.  

- Da, şi încălzirea globală sau schimbările climatice sunt noţiuni echivalente, în ciuda, iarăşi, a unei opinii să-i zicem aşa negaţioniste climatic. Deci încălzirea globală nu este uniformă nici în spaţiu, nici în timp. Există factori locali, există o variabilitate internă a sistemului şi acest semnal global se suprapune. De aceea avem tot timpul fluctuaţii şi în timp, dar şi în spaţiu, aşa că e normal să nu vezi peste tot o încălzire graduală şi evident că este un simptom, până la urmă, al faptului că sistemul climatic se mută pe o altă stare, avem o nouă ordine climatică. Asta înseamnă că avem o cantitate sporită de căldură şi de vapori de apă în sistem şi felul în care se transferă această cantitate sporită de căldură se face, iarăşi, diferit şi de aici aceste modificări pe care le vedem în fenomenele extreme.

- În ritmul acesta, la ce fel de climă o să ajungem în România?

- Bine, tipul de climă va fi, până la urmă, tot temperat-continentală, pentru că avem de a face cu situaţia unei localizări la latitudinile medii şi relativ departe de ocean, deci cu efectul acesta de continentalism, dar nu va fi clima temperat-continentală de acum mai multe decenii. Toate zonele climatice îşi vor schimba caracteristicile şi vom avea un alt tip de zonă climatică şi pentru noi.

- Deci, practic, va fi o climă temperat-continentală, dar cu caracteristicile cărei clime de acum? Ca să putem să ne imaginăm la ce ar trebui să ne aşteptăm.

- Păi nu prea poţi să faci echivalenţe de tipul acesta. De ce? Pentru că în fiecare loc ai mai mulţi factori locali care îţi nuanţează răspunsul. Dar putem spune că, în cazul României am putea avea de a face cu creşteri ale temperaturilor în toate anotimpurile, mai accentuat în anotimpul de vară, dar şi în iarnă.

- Dispar două anotimpuri? Rămânem doar cu două?

-  Nu, nu dispar, rămân, dar, iarăşi, îşi modifică aceste caracteristici şi duratele relative. Primăvara, de exemplu, statistic vorbind, ceea ce nu înseamnă că în fiecare an vom avea acest lucru, dar statistic vorbind primăverile se vor declanşa mai rapid, iar verile vor fi mai lungi, pentru că şi ele se vor declanşa mai rapid. De exemplu, anul trecut am avut cel mai timpuriu val de căldură semnalat cu cod roşu. Verile vor dura mai mult. Aţi văzut că, practic, septembrie devine o lună de vară. Deci anotimpurile îşi modifică duratele. Sezonul de vegetaţie, iarăşi, îşi creşte durata. De asemenea, avem în toate timpurile aceste fenomente extreme, cu intensitatea ploilor. Zăpada, mai ales în zonele de câmpie, în zonele foarte joase, are tendinţa să devină din ce în ce mai rară. 

- La capitolul vegetaţie, pentru că şi aici e interesant, vor apărea specii noi, plante noi, legume noi, fructe noi care pot fi cultivate? Că am văzut, deja, tot felul de tentative printre agricultorii români.

- Da, deja sunt specii noi. Unele dintre ele, aşa-numitele specii invazive, adică acele specii care şi-au găsit, şi din cauza unor noi condiţii climatice, un mediu şi care nu sunt, de obicei, foarte bine văzute de cei care studiază eco-sistemele, pentru că ele pun o presiune pe speciile native. Chiar ambrozia, de exemplu, sau şi alte specii care nu au un efect atât de dăunător, dar care nu erau native. Nu le am acum în cap, dar sunt. Pe de altă parte, vorbim totuşi de agricultură şi aici deja avem şi este necesar să avem specii care să ţină cont de noile condiţii. Înţeleg, de exemplu, că a fost introdus sorgul în România, plantă care provine mai ales din zone africană, dar care şi-a găsit în anumite zone din România un areal bun şi există cultivatori care exportă.

Deja sunt state din Europa care importă de la noi, în afară de ce avem noi deja caracteristic. În condiţiile schimbării climei, date fiind estimările cu modelele agro-economice, grâul va simţi o influenţă mai mică, în timp ce porumbul va fi mai afectat de schimbările climatice pentru că şi proiecţiile noastre climatice arată că, în condiţiile schimbării climei, vom avea luni de vară din ce în ce mai secetoase, deci vara, mai ales vara vom avea probleme din ce în ce mai mari cu resursele de apă. Dar, de reţinut, încă o dată, aceste probleme din România nu vor fi de aceeaşi severitate ca cele din Grecia sau din Spania, de exemplu. Din sudul Franţei, iarăşi. Acolo sunt zone în care, în orizontul anului 2050, pot fi declarate drept zone care nu mai pot fi folosite în agricultură, cu orice metodă de adaptare am avea. 

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰