UE se apucă de treabă. Ursula von der Leyen a anunţat ca va face o strategie de pregătire civilă şi militară

Ursula Von der Leyen a anunţat că este în lucru o strategie europeană de pregătire civilă şi militară pentru a preveni ameninţarea unei agresiuni armate împotriva unui stat membru.

• Ce vor românii de la România? Fii parte a campaniei Observator. Spune-ne ce vrei TU de la România printr-un video de 30 de secunde
• Premiera noului sezon Chefi la cuțite din 17 Noiembrie, Duminică 20:00, Luni, Marți și Miercuri 20:30 pe Antena 1 și AntenaPLAY
• Cât economisim dacă punem deoparte 1 leu pe zi, timp ce 5 ani. Cum să împărţim banii ca să nu trăim de la o lună la alta

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat marţi că noul executiv european va prezenta o "strategie europeană de pregătire" civilă şi militară, pornind de la concluziile raportului întocmit de fostul preşedinte finlandez Sauli Niinisto pe acest subiect, informează EFE, citată de Agerpres.

Strategie europeană de pregătire civilă şi militară

"Ameninţarea unei agresiuni armate împotriva unui stat membru nu a fost niciodată mai mare de la sfârşitul Războiului Rece. Dacă vrem să o prevenim, trebuie să ne pregătim pentru ea", a avertizat Von der Leyen, referindu-se la Rusia, într-un mesaj video în timpul unui forum de securitate desfăşurat la Espoo (Finlanda).

Pe lângă ameninţarea militară ca urmare a invaziei ruse în Ucraina, Von der Leyen a avertizat că există "un spectru larg de riscuri emergente" la adresa Uniunii Europene (UE), aşa cum demonstrează numărul tot mai mare de atacuri hibride împotriva statelor sale membre.

Printre aceste riscuri, şefa Comisiei Europene a menţionat dezinformarea, folosirea migranţilor pe post de armă, atacurile cibernetice, sabotajele, întreruperea lanţurilor de aprovizionare, atacurile asupra rutelor comerciale globale şi efectele schimbărilor climatice. "Trebuie să examinăm toate politicile noastre din punct de vedere al securităţii şi al pregătirii. Şi trebuie să o facem la toate nivelurile: local, naţional şi, da, la nivel european", a subliniat ea.

În opinia sa, a fi pregătit în mod adecvat pentru ameninţările majore nu necesită doar capacităţi puternice de protecţie civilă sau o mai bună partajare a datelor şi o cooperare în domeniul informaţiilor, ci necesită şi o abordare a întregii societăţi şi a autorităţilor locale, naţionale şi europene.

Din acest motiv, Ursula von der Leyen a anunţat că noua Comisie va prezenta o "Strategie de Pregătire a Uniunii" care să anticipeze şi să facă faţă acestor ameninţări, introducând modificările necesare în reglementarea europeană în jurul a trei aspecte cheie.

Primul aspect se referă la creşterea producţiei industriale de apărare, atât în ceea ce priveşte armamentul de înaltă tehnologie, cât şi muniţiile, iar pentru aceasta Ursula von der Leyen a pledat pentru crearea unei pieţe unice de apărare cu o mai mare cooperare transfrontalieră şi un rol mai proeminent pentru întreprinderile mici şi mijlocii europene. Al doilea aspect are legătură cu protejarea lanţurilor de aprovizionare critice pentru a le face rezistente la crize, creând rezerve strategice de vaccinuri, medicamente esenţiale, echipamente militare şi materii prime cheie.

În fine, al treilea aspect priveşte nevoia de adaptare la schimbările climatice prin crearea unui mecanism european de protecţie civilă capabil să facă faţă situaţiilor de urgenţă şi dezastrelor naturale la nivel comunitar, în cooperare cu autorităţile naţionale. "Europa se încălzeşte de două ori mai repede decât media globală. Trebuie să ne mobilizăm toate resursele pentru a proteja europenii de schimbările climatice", a insistat preşedinta Comisiei Europene. 

UE promite vaste reforme economice după alegerea lui Trump

Vinerea trecută, cei 27 de membri UE reuniţi la un summit la Budapesta, au lansat un vast plan de reforme inspirat de Mario Draghi, în vederea unei relansări a economiei europene, ameninţată de un război comercial cu Statele Unite după întoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă, relatează AFP.

Reformele economice au devenit "şi mai urgente" odată cu alegerea lui Donald Trump în Statele Unite, a avertizat fostul premier italian, în contextul în care miliardarul american a ameninţat să impună taxe importurilor de produse europene cu scopul de a reduce excedentele comerciale ale Uniunii Europene (UE).

Fostul preşedinte al Băncii Centrale Europene (BCE) a publicat la începutul lui septembrie un raport în vederea unei relansări a creşterii economice în Europa, care stagnează faţă de Statele Unite. El a venit să li-l prezinte şefilor de stat şi de guverne din UE la Budapesta.

UE este necesar să-şi relanseze creşterea economică cu ajutorul unor investiţii masive în inovaţia digitală, tranziţia verde şi industrile apărării, estimează el în acest document de 400 de pagini, comandat anul trecut de către Ursula von der Leyen. "De atunci, urgenţa de a produce rezultate a crescut", a declarat ea şi a promis să se sprijine pe concluziile lui Mario Draghi.

Ea a citat între priorităţile sale o reducere a birocraţiei în favoarea întreprinderilor, mai ales a start-up-urilor, şi înfiinţarea unei Uniuni a Economisirilor şi Investiţiilor pentru a ajuta întreprinderile să-şi finanţeze nevoile în domeniul cercetării şi dezvoltării.

Ursula von der Leyen a promis să propună "în primele 100 de zile" ale noului său mandat un Pact Industrial Verde în vederea susţinerii decarbonatării industriei, în urma unui summit care s-a încheiat fără fotografie de familie şi de la care preşedintele francez Emmanuel Macron a plecat fără să facă declaraţii. "Mario Draghi a lansat un apel clar la un salt european. Europa are nevoie de o modernizare fundamentală pentru a rămâne competitivă", a estimat cancalrul german Olaf Scholz.

"Acesta este un moment de trezire strategică a europenilor", a declarat ministrul francez însărcinat cu Europa, Benjamin Haddad. Însă dincolo de declaraţiile de principiu, divergenţele punctelor de vedere rămân profunde în numeroase subiecte, mai ales cu privire la finanţările publice de mobilizat.

Zid de investiţii

Tabloul zugrăvit de către Mario Draghi este sumbru: UE se află în declin economic faţă de Statele Unite şi îşi creşte în mod periculos dependenţa faţă de China în privinţa unor anumite materii prime şi tehnologii strategice. Venitul pe cap de locuitor "a crescut cu aproape două ori mai mult în Statele Unite decât în UE din 2000", subliniază el.

Oficialul italian estimează investiţiile necesare pe Bătrânul Continent între 750 şi 800 de miliarde de euro pe an, mai mare decât Planul Marshall al Statelor Unite, care a susţinut reconstrucţia Europei după al Doilea Război Mondial. Acest zid de investiţii este o provocare uriaşă pentru cele 27 de state membre UE în momentul în care ele încearcă să-şi reducă îndatorarea şi deficitele bugetare.

Liderii UE au recunoscut vineri "urgenţa unei acţiuni decisive" într-o "declaraţie" care reia principalele piste subliniate de către Mario Draghi, şi anume aprofundarea pieţei unice, Uniunea Pieţelor de Capitaluri, implementarea unei politici comerciale care să apere interesele europene, simplificarea reglementărilor, între altele.

Însă ei rămân vagi în privinţa problemelor bugetare. Cei 27 de membri recunosc că va trebui să mobilizeze "atât finanţări publice, cât şi private" şi afirmă că vor să "exploreze toate instrumentele şi uneltele", o menţiune controversată, care a provocat discuţii lungi.

Germania şi alte ţări "frugale" exclud orice recurs la o nouă îndatorare comună, în pofida succesului planului istoric de relansare economică postcovid în valoare de 800 de miliarde de euro iniţiat în 2020. Ele ar putea însă să ia în calcul finanţări publice prin bugetul UE sau să recurgă sporit la Banca Europeanjă de Investiţii (BEI).

Accentul se va pune asupra finanţărilor private şi care să mobilizeze economiile europenilor către nevoile întreprinderilor şi asupra doborârii barierelor naţionale care împiedică crearea unei adevărate Pieţe Financiare Interne.  Dincolo de această "Declaraţie" de principiu de la Budapesta, statele membre riscă să se împotmolească în dezbateri interminabile.

În afară de problema finanţării, interesele lor sunt divergente în privinţa Uniunii Pieţelor Capitalurilor, o problemă recurentă a summiturilor europene. Înfiinţarea unei Uniuni a Telecomunicaţiilor, Energiei sau Industriilor Apărării este de asemenea blocată de mai mulţi ani.